Mihai Tudose, asociat cu fiul partenerului ”grupării RAFO”, cea care i-a garantat lui Virgil Măgureanu credite de 500.000 euro

Brăileanul Mihai Tudose are o pasiune interesantă, filatelia, având și o colecție de timbre estimată la 30.000 euro. Cam cât prețul unui apartament cu 2 camere în orașul cu economie deloc roz, de pe malul Dunării. Două județe mai sus pe hartă, în Bacău, spre finalul anilor 2000, un alt filatelist împătimit, pe nume Vasile Doroș, este elogiat la superlativ în presa locală băcăuană datorită posturii elegante cu care s-a plimbat printre exponatele filatelice la un eveniment de profil al ONG-ului pe care-l conduce: ”Generalul Vasile Doros poarta epoleti aurii si in tinuta civila, ca un veritabil lord printre colectionari si colectii”.

Apelativul ”lord” e unul laudativ la adresa colecționarului de timbre, însă cel de ”general” e pe bune și se datorează gradului său militar. Asta fiindcă Vasile Doroș, ofițer de carieră, a slujit mai întâi în securitate și apoi a fost timp de 8 ani șef al secției SRI Bacău.

Fiul SRI-istului șef, Claudiu, a fost mediatizat după ce a condus filiala băcăuană a FNI-ului lui Sorin Ovidiu Vântu, dar și funcția de director general al SIF Moldova, controlat cândva de Corneliu Iacobov. Peste ani filatelistul Mihai Tudose (absolvent de multe școli din domeniul securității naționale) și fiul filatelistului Vasile Doroș (Securitate-SRI) s-au asociat în firma 1001 Net România SRL. Partenerul de business al premierului desemnat, Claudiu Doroș, a fost asociat și cu firmele milionarului Liviu Tudor în cadrul Diginet SA. Despre Liviu Tudor ziarul Ziua afirma în 2006 că a fost unul din protejații lui Viorel Hrebenciuc (vezi și aici)

Despre o parte din afacerile în care a fost prezent bătrânul SRI-ist Doroș,  am descoperit că duc pe de o parte înspre un personaj controversat, asimilat grupării RAFO, dar și spre primul șef al SRI de după revoluție, Virgil Măgureanu.

Tatăl asociatului lui Mihai Tudose a deținut la începutul anilor 2000 două felii (una pe persoană fizică, alta prin intermediul firmei sale Sfera SRL,  firmă al cărei administrator l-a pus ulterior pe fiul său- vezi extrasul din Monitorul Oficial de mai jos),  din societatea de transport în comun Carpatest Grup SA, alături de Gheorghe Chealfă. Vasile Doroș și firma sa Sfera SRL au fost prezenți în Carpat Grup SA până în 2003, ieșind din societate deodată cu Gheorghe Chealfă. În plus, firma Carpatest Grup SA din care a făcut parte și ex-șeful SRI Bacău, s-a asociat în 2004 în Cobarom SRL cu Costel Băncilă (care a fost membru în CA-ul Carom Onești și asociat în Rafo GMBH Viena).

liviu doros vasile doros sfera srl

Numele Chealfă a fost vehiculat întâia oară în Guvernarea Năstase, când s-au lansat în spațiul public acuze de devalizare a rafinăriei Dărmănești.

Într-un articol publicat de jurnalistul Paul Radu la CRJI în 2003, Chealfă e menționat într-o companie selectă de potentați ai tranziției. Chealfă apărea ca asociat în firma Rafo GMBH Viena cu Corneliu Iacobov (consilierul din perioada 1990-1992 al lui Viorel Hrebenciuc ), cu Andrei Șerban (fostul primar PSD din Slănic Moldova, personaj care a luat bani de la Bancorex și fin al lui Viorel Hrebenciuc) și cu Răzvan Temeșan, fost șef al Bancorex și ofițer SIE.

De asemenea EVZ în apropierea prezidențialelor din 2004 scria că Gheorghe Chealfă, în calitate de membru al grupării Iacobov, ar fi vândut rafinăriei mărfuri la prețuri de 1000 de ori mai mari decât valoarea lor reală. O cităm pe jurnalista Ondine Gherguț: ”Potrivit documentelor, resursele financiare ale rafinariilor Darmanesti, Rafo Onesti si Carom au fost consumate prin cumpararea unor marfuri deteriorate sau nefolositoare, cu sume si de 1000 de ori mai mari. Pentru aceste manevre financiare au fost folositi fratii Gheorghe Chealfa si Florin Cheptanus, lideri ai lumii interlope din Bacau”.

Dacă afirmațiile EVZ, preluate și de Hotnews sunt adevărate, atunci înseamnă că viitorul premier Mihai Tudose a fost asociat cu partenerul unui ”interlop” .

În 2005, jurnalistul Adrian Carlescu, din presa constănțeană, publică un material în care vorbește despre Chealfă ca patron al rafinăriei poluante Eco Petroleum SRL din curtea companiei Oil Terminal Constanța, în jurul căreia au orbitat enorme interese politice de-a lungul anilor. În Eco Petroleum, Chealfă l-a avut asociat și pe Antonio Valentin Rocsin, fiul lui Teodor Rocsin, fost consilier al premierului Adrian Năstase pe probleme de mediu. Amuzant, Eco Petroleum a fost la un moment dat furnizor de combustibil petrolier pentru Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă.

În 2012, numele lui Chealfă e pomenit din nou în legătură cu un control al organelor de anchetă, referitor la vânzări de motorină la Constanța cu eludarea taxelor.

Ulterior, firma Afinul SRL a lui Virgil Măgureanu, a luat credite în valoare de 2.1 milioane lei (aproape 500.000 euro) garantate de societatea Trotușul SA, controlată de Gheorghe Chealfă.  Vezi extrasul de mai jos din Monitorul Oficial:

chealfa magureanu vasile doros

Iar în firma Trotușul SA, cea care a garantat în 2013 creditele fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu, a intrat alături de Chealfă ca asociat în 2003 și Vasile Doroș. Adică firma în care a deținut acțiuni subalternul lui Măgureanu din SRI-ul anilor 90, l-a creditat peste ani pe ex-șeful SRI. Vezi extrasul de mai jos din Monitorul Oficial:

doros vasile sri mihai tudose

În acest context al orbitării în jurul grupării RAFO, merită amintit că între asociații lui Tudose din firma 1001 Net România SRL se numără și finul lui Corneliu Iacobov, Gabriel Vlase, nume vehiculat public pentru o posibilă nominalizare la șefia MAI în Guvernul Grindeanu. O altă nominalizare pentru un posibil portofoliu la MAI sau MAPN în Guvernarea Grindeanu a fost Georgian Pop, fost șef al comisiei de control a SRI. Să vedem dacă aceste nume care au ratat desemnarea pe funcții ministeriale în urmă cu 6 luni, vor izbuti să își facă entry-ul în Guvernul Tudose.

 

 

Advertisements

Sorin Grindeanu a numit unul din oamenii de bază ai Elenei Udrea în Guvern. Să fie o greșeală sau semnul unei alianțe?

Primul ministru Grindeanu a declarat în mod repetat de la izbucnirea conflictului între cele două facțiuni ale PSD pentru putere, că el rămâne premier, chiar dacă PSD i-a retras sprijinul, fiindcă vrea binele României. În aceeași notă și-a justificat și epurările făcute în ultimele zile în Guvern și în instituții descentralizate. Vedem cum a dat afară oameni loiali lui Dragnea. Întrebarea legitimă e ce ”plantează” în schimb în locul lor? Noua garnitură de oameni numiți de Grindeanu în poziții cheie reflectă ”retorica interesului național” pe care Grindeanu o tot flutură public? Sau de fapt ”oamenii lui Dragnea” sunt înlocuiți cu ”oamenii altcuiva”? Și ai cui sunt acei oameni?

Cel mai teribil este nu că în urma acestei lovituri de Palat fratricide ”gruparea Ponta” ia locul ”grupării Dragnea”, dacă raportul de forțe în PSD ar înclina (chiar dacă nu oficial, ci doar informal) în favoarea lui Ponta. Asta fiindcă lunile care vin vor face să se formalizeze noul raport de forțe și atunci s-ar intra oarecum în normal. Scenariul cel mai trist e cel în care o minoritate de interese din jurul lui Grindeanu ar vrea să țină captiv Palatul Victoria doar pe ”chichițe procedurale” care împiedică debarcarea lui.

În situația în care ai o minoritate, cum are Guvernul Grindeanu, e că pentru a-ți consolida poziția minoritară devii dispus să faci pe la spate trocuri de neconceput pentru un partid care a câștigat majoritatea Parlamentară.

De pildă, deși Grindeanu se lamenta în conferințe de presă că Dragnea expune PSD riscului de a nu mai avea Guvernarea dacă lui i se dă cu șutu-n fund, însuși primul-ministru renegat nu se sfiește să dea părți din Guvern pe mâna altora. Un exemplu care pune sub semnul întrebării bunele intenții ale primului ministru Grindeanu și cât e dispus să ”dea” și mai ales ”cui” pentru a rămâne la putere, este numirea în funcția de Secretar General Adjunct al Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice (cel mai bănos minister al țării) pe fix omul Elenei Udrea.

După cum știm, Elena Udrea nu e PSD-istă, ci oficial are ”suflet de dreapta”, deși, e adevărat că a fost consiliera lui Cosmin Gușă la PSD la mijlocul Guvernării Năstase. Asta înseamnă că Sorin Grindeanu dă ”opoziției politice” o funcție cheie în aparatul guvernamental.

Numele celei numite azi de Grindeanu în funcția de conducere din Ministerul Dezvoltării este Mihaela Dincă și a ocupat aceeași funcție în cadrul MDRT când Elena Udrea era prea-potentă ministră. În 2009, când Udrea fusese ministră a Turismului, Mihaela Dincă fusese consilieră a ministrului și director al DJRUAP din cadrul Ministerului Turismului. În 2011, când salariilor și pensile românilor fuseseră tăiate fără milă, Mihaela Dincă (recrutată de patriotul Grindeanu) câștiga de la stat o sinecură de 370.000 lei, echivalentul a peste 10.000 dolari pe lună.

În 2010, la momentul în care Mihaela Dincă era subalterna Elenei Udrea la MDRT, ocupând aceeași funcție pe care i-a dat-o astăzi Sorin Grindeanu, s-au petrecut o serie de evenimente independente unul de altul, dar convergente, legate de ”comoara” din ograda RAAPPS.

În aprilie 2010, Secretariatul General al Guvernului condus de Daniela Andreescu (una din prietenele de la acel moment ale Elenei Udrea) a ieșit public cu mesajul că RAAPPS (pe care SGG o are în tutelă) se confruntă cu probleme din cauza crizei pe piaţa imobiliară, ceea ce o obligă să îşi restrângă cheltuielile, nemaipermițându-și să suporte costurile cu administrarea unor imobile.

În același an, în 17 octombrie, a urmat și o declarație a președintelui României, Traian Băsescu, care lansa în spațiul public mesajul că RAAPPS ar trebui să fie privatizată.

La 6 zile după declarația lui Traian Băsescu s-au făcut publice ieșirile publice numele câștigătorilor licitației de evaluare a imobilelor RAAPPS. Unul dintre câștigătorii contractului de evaluare a patrimoniului Regiei a fost Rom Caro Service SRL, controlată la acel moment de familia Mihaelei Dincă, secretarul general adjunct al MDRT, firmă de evaluare care în trecut se mai adăpase la țuțuroiul de bani al RAAPPS, la fel cum făcuse și șefa ei, Elena Udrea, în Guvernarea Năstase, în calitate de avocată.

În 2011 și Elena Udrea a ieșit public cu un mesaj asemănător, ce țintea înstrăinarea patrimoniului turistic al RAAPPS.

Nu am dovezi că vehemența cu care Traian Băsescu atacă acum facțiunea din PSD condusă de Dragnea, ar ascunde pe la spate un blat cu cuplul Ponta-Grindeanu. Nu am dovezi nici că numirea Mihaelei Dincă în poziția de conducere din Ministerul Dezvoltării să vină pe alte filiere, mai personale, în contextul în care actualul SGG, Victor Ponta, a fost în 2005-2006 angajat de firmele cuplului Elenei Udrea-Dorin Cocoș ca avocat.

E posibil ca revenirea acum a omului Elenei Udrea în aceeași poziție de înalt funcționar pe care o ocupa când Udrea era pe cai mari, să fie doar o coincidență izvorâtă din căutarea disperată de cadre de către premierul Sorin Grindeanu, după valul de decapitări ale membrilor grupării Dragnea.

Fiindcă tot se declară ”patriot PSD-ist”, Sorin Grindeanu poate, în perioada cât stă baricadat în Palatul Victoria, să dispună subalternului său, SGG-ul Victor Ponta, să publice pe site-ul Guvernului României, CV-urile (care să conțină inclusiv trecutul politic) tuturor persoanelor pe care le-a angajat și le va angaja, de la izbucnirea crizei politice în funcții de conducere din aparatul Guvernamental, pentru ca românii să înțeleagă cine sunt patrioții care i se alătură în această bătălie de salvare a României.

Dacă nu, ăsta e un indiciu că Grindeanu s-ar putea să nu ne spună totul despre jocul de culise din aceste zile și că în spatele declarațiilor bombastice, ”tortul România” e refeliat în favoarea adevăraților garanți ai puterii în stat. Vorba unui ucenic vrăjitor al doamnei Udrea: ”Noi suntem statul”.

 

 

 

 

 

 

 

PORTRET. Cine a fost protectorul premierului renegat Sorin Grindeanu în anii de ascensiune politică din Timișoara?

În ziua zero, când i s-a făcut instructajul în birou la Dragnea, premierul desemnat trăgea țigară de la țigară. În acest moment politica dâmbovițeană e în impas fiindcă Liviu Dragnea i-a oferit lui Grindeanu o ultimă țigară. E greu să te lași odată ce-ai prins gustul. Dar oare unde și când o fi fumat primul-ministru renegat întâile țigări?

ciobanu grindeanu

Sursa foto: Camera Deputatilor

Unul din cei mai puternici români până acum 6 luni, deputatul-SGG Victor Ponta e un politician în pas cu vremurile, care uzitează de arta comunicării prin Facebook pentru a-și transmite la răstimpuri mesajele, pe care mai apoi presa le preia și le rostogolește în spațiul public. La Facebook a apelat în forță și în ultima lună de zile, când a lansat mai multe postări în care se declară preocupat de parcursul României, afirmându-și susținerea fermă pentru Sorin Grindeanu. Iată câteva mostre:

17 mai 2017, Victor Ponta, postare pe Facebook: “Sorin Grindeanu a vorbit ca un prim-ministru — era și timpul! … Guvernul “Grindeanu” este departe de a fi un guvern perfect — face destule greșeli … Dar să îl sabotezi zi de zi doar pentru că nu este suficient de obedient sau pentru că nu funcționează pe același model brevetat la Consiliul Județean Teleorman este o greșeală fatală”.

13 iunie 2017, Victor Ponta, postare pe Facebook: ”Eu am făcut politică de 15 ani doar în PSD – niciodată nu mi-am închipuit că voi fi pus în situația de a da jos un Guvern PSD – condus de un membru PSD chiar mai vechi decât mine în partid; și nici nu voi face așa ceva, indiferent de ce decide “Conducerea”…”

14 iunie 2017, Victor Ponta, postare pe Facebook: ”Traiesc azi in PSD senzatia pe care am avut-o in 14 Martie 2006 cand la Hotelul „Confort” de la Otopeni tot un CEX a decis in mod gresit „executia” lui Adrian Nastase si cedarea functiei de Presedinte al Camerei Deputatilor (pe care reuşisem să o apăram cu succes timp de un an)!” 

Victor Ponta nu e (și nici nu are timp și priorități să fie) un palavragiu de Facebook, el știind să folosească acest instrument în mod responsabil și cu scop precis. În alte situații a uzitat de acest instrument de comunicare nu pentru a înclina raportul de forțe din partid, ci doar ca să pluseze la capitolul popularitate. Așa e, spre exemplu, cazul postării cu simpaticul ”Ghiță Ciobanu”, baciul din reclama Vodafone:

29 decembrie 2013, Victor Ponta, postare pe Facebook: ”Azi, in baza initiativei lui Andrei (prieten pe Facebook cu Ghita Ciobanul) , am luat o masa traditionala savuroasa , la Jina, cu primarul , familia sa si cu acel Ghita pe care il iubesc toti romanii! Multumim pt ospitalitate!
P.s. – chiar e Ghita in poza, nu e greseala a Echipei mele! Si daca iau masa cu “acest ” Ghita sigur nu se supara Crin!”

Același Victor Ponta, cu o lună și două zile înainte de a fi numit premier, a găsit important să meargă până la Timișoara, ca transmită un mesaj de prețuire și unui alt Ghiță Ciobanu, personaj aproape necunoscut la nivel național, dar influent la nivel de Timiș:

5 aprilie 2012, Victor Ponta, conferință de presă: ”Am venit la Timisoara ca sa ii spun bun venit domnului deputat Ciobanu alaturi de noi, un om pe care il cunosc de foarte multi ani si pe care l-am dorit alaturi de mine. Alaturi de domnul Ciobanu au venit in echipa PSD un numar de 15 primari si speram sa castigam cat mai multe voturi si sa avem o prezenta din ce in ce mai puternica”.

Acest al doilea Ghiță Ciobanu (ex-lider PD de Timiș), pe care Victor Ponta declara că îl știe de multă vreme, era în 2012, tot de multă vreme, prietenul, asociatul și angajatorul politicianului local Sorin Grindeanu, cvasinecunoscut la acel moment dincolo de granițele Timișului. Ulterior, apropierea Sorin Grindeanu-Ghiță Ciobanu a continuat și în Parlamentul României, unde cei doi, ajunși deputați după alegerile legislative din 2012, au fost colegi de bancă, după cum declara premierul în 2015, la decesul prematur al prietenului său, cauzat de un infarct: ”Ce pot sa spun?  Nu mai sunt cuvinte. Era colegul meu de banca in Camera Deputatilor. A dus o viata sanatoasă in ultimii cinci ani. Sunt socat” .

Între 2005 și 2008 Sorin Grindeanu a fost director general adjunct la Delpack Invest SRL. În paralel a fost primit de Ghiță Ciobanu ca asociat ”simbolic” în Delpack, primind de la fostul vameș 3%, dar și în Terra Zone SRL, unde a primit 1%. În 2007 Grindeanu și-a cedat participația de 3% din Delpack Invest SRL către Olimpia Ciobanu, nevasta prietenului său.

Urmare a acestei apropieri pe multiple paliere dintre actualul prim-ministru și fostul vameș șef de la granița cu Serbia din perioada embargoului internațional, am creionat părțile neștiute public până acum din profilul lui Ghiță Ciobanu, liderul ”grupului de la Delpack”, după numele hotelului cu același nume.  Hotelul Delpack este cuibul din care și-a luat zborul spre înălțimi Sorin Grindeanu, cel care a și fost director adjunct al unității turistice.

În timp ce era vameș șef pe Timiș, nepotul lui Ghiță Ciobanu avea duty-free-uri cu partenerul adjunctului Autorității Naționale a Vămilor

Cât a lucrat la stat, până în 2002, n-a avut afaceri. Însă nepotul lui da. Numele lui e Nelu Dică. În perioada când Ghiță Ciobanu era Directorul Regionalei Vamale Timiș, Nelu Dică a operat o afacere cu duty-free. Iar partenerul lui de afacere era asociatul lui Gelu Ștefan Diaconu, director adjunct al Autorității Naționale a Vămilor (ANV). E vorba de firma de comisionariat vamal Terravam-Zone SRL, înființată iulie 2000, care i-a avut inițial coasociați pe nepotul lui Ghiță Ciobanu (45%) și pe Costică Dumitrescu (35%).Din 2000. În 2005, în firmă a intrat și Sorin Grindeanu, cu 1%. În 2007 Grindeanu și Ciobanu au ieșit din Terra Zone, cedându-și bucățica către Ana Daea, partenera asociatului unui partener de afaceri al milionarului Iosif Armaș.

https://vis.occrp.org/Metro/view/61fec90e965c4b361a2f77a83c84e449“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei de mai jos:

! VIS_ciobanu diaconu bun

Un an mai tâziu, Costică Dumitrescu i-a construit lui Gelu Diaconu, pe un teren deținut de cel din urmă pe strada Căuzași din centrul Capitalei, ”Hotelul Internațional” de 4 stele. Firma care deține acel hotel și care în trecut l-a avut asociat pe Costică Dumitrescu se numește Comity Prod Exim SRL și este controlată de soția lui Gelu Diaconu, Mihaela.

Întrebat de legăturile sale cu Ghiță Ciobanu, Gelu Diaconu a spus că au fost ”cunoștințe foarte bune”, însă e ”mult spus” prieteni. Fostul șef al ANAF din Guvernul Ponta a declarat că nu a făcut afaceri cu Ghiță Ciobanu, declarând că află în premieră de la noi faptul că prietenul și partenerul său de afaceri, Costică Dumitrescu, a fost asociat în afaceri duty free cu nepotul lui Ciobanu în perioada în care Ciobanu și Diaconu lucrau la ANV. Gelu Diaconu a declarat că a tras de 3-4 ori la hotelul Delpack, însă aceste popasuri au fost pur accidentale.

Nepotul lui Ghiță Ciobanu și partenerul lui Gelu Diaconu au împărțit în total 3 firme

În septembrie 2000, cu câteva luni înainte ca firma ”Comity Prod Exim SRL” să se asocieze cu Gelu Diaconu ca să-i construiască acestuia hotelul din București, în cealaltă parte de țară, Costică Dumitrescu înființa o firmă cu nume asemănător, ”Comity Inn SRL”. În iunie 2001, intră în firmă nepotul lui Ghiță Ciobanu, Nelu Dică, care preia cele 99% de la tovarășul lui Gelu Diaconu. Împuternicită să facă modificarea în firmă a fost chiar nevasta lui Ciobanu, Olimpia, al cărei nume apare în aceeași perioadă ca împuternicită și în Terravam-Zone SRL. În noiembrie 2001, firma Comity Inn e preluată cu totul de Ghiță Ciobanu, viitorul protector al lui Sorin Grindeanu.

O a treia firmă pe care și-au împărțit-o nepotul lui Ghiță Ciobanu cu asociatul familiei Diaconu se numește Toser Trans SRL, fiecare deținând din ea câte 20%.

Firma fondată de nepotul vameșului Ghiță Ciobanu s-a unit cu firma regelui duty-free-urilor Sorin Vișenescu

Firma Toser Trans SRL, fondată de nepotul lui Ghiță Ciobanu și tovarășul de hotelărie al lui Gelu Ștefan Diaconu, a fost cedată în 2001 constănțeanului George Deală. În 2002, Toser Trans SRL a fuzionat cu Transeuro Construct SRL și cu Elegant Magic SA, ambele reprezentate de Sorin Vișenescu, Lucian Orban și Aurelian Nedelcu. Administrator al firmei Toser Trans SRL a fost pus Mircea Ostache, personaj acuzat de procurori în 2011 că ar fi parte a unei rețele complexe implicată în fraudarea operațiunilor de import-export prin portul Constanța. Ulterior, în 2016 lotul acuzat de DNA, a fost achitat de ÎCCJ în primă instanță.

Sorin Vișenescu, supranumit “regele duty-free-urilor”, a operat indirect o rețea de duty-free-uri amplasate în majoritatea punctelor de trecere a frontierei din România prin intermediul grupului de firme Transeuro Impex SRL, Euroconsulting Internațional SRL și Alfeus Trade SRL.

Un comisar de la un punct vamal din județul Timiș care a interacționat cu Transeuro Impex SRL în perioada când societatea opera magazine duty-free, a recunoscut că la răstimpuri, noaptea venea tirul cu țigări și până dimineață țigările dispăreau, iar stocul apărea scriptic ca deja vândut persoanelor care au tranzitat punctul de trecere a frontierei. Asta în ciuda faptului că fluxul de intrări-ieșiri de persoane prin respectivul punct de trecere a frontierei era nesemnificativ.

Drumurile lui Sorin Vișenescu și Ghiță Ciobanu s-au apropiat nu doar în cadrul firmei Toser Trans SRL. Numele celor doi apar și într-o interceptare a SRI citată de de jurnalistul Adrian Mogoș într-o investigație de presă publicată în 2008 în Jurnalul Național, care prezintă modul de operare a rețelelor de contrabandiști de pe Clisura Dunării. În respectiva anchetă de presă e pomenită una din operațiunile procurorilor, realizată cu sprijinul SRI, când s-a destructurat o rețea în care era implicată și societatea SDV Free Tax SRL, firmă apropiată de Sorin Vișenescu. Cităm: ”Pentru a-şi rezolva problemele, Lupu l-a sunat şi pe Sorin Vişinescu, patron Trans Euro Impex şi partener al lui Lucian Orban, la rându-i patron cu Cristodor la SDV, pentru a căuta o soluţie să îşi continue activitatea, cerându-i să «îi facă intrare la Ghiţă Ciobanu»”.

După publicarea referirii la interceptarea SRI în care e pomenit dialogul despre Ghiță Ciobanu, Sorin Vişenescu a declarat că a citit în ziare despre respectiva convorbirea telefonică atribuită lui. Comenatariul său a fost la acel moment: “Domnul Ciobanu nu mai avea nici o funcţie începând cu 2000. Nu văd ce puteri ar fi avut atunci şi cu ce să mă ajute el pe mine din acest punct de vedere. Este foarte posibil ca băiatul ăsta să mă fi sunat să-i fac nişte legături în zonă, dar pentru alte chestiuni”.

https://vis.occrp.org/Metro/view/87bb865dae07538d9d9d016866899f86“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei grafice de mai jos:

VIS_ciobanu visenescu bun-1497805071427

Firma SDV Tax Free SRL menționată în interceptarea SRI, deși nu era deținută oficial de Sorin Vișenescu, numeroase indicii duc spre el. Pe față în firmă apare numele lui Cristodor Teodor. Angajat al mamei lui Vișenescu, Cristodor Teodor e cel care a creditat-o cu 150.000 euro pe consiliera personală a premierului de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, Hermina Nicoleta Uță. Conform ultimei declarații de avere, semnată în iunie 2016, Uță este în prezent șefa cabinetului Președintelui Senatului.

Un al treilea context, posibil accidental, îl apropie pe Ghiță Ciobanu de Vișenescu. Olimpia Ciobanu, soția vameșului, s-a asociat în firma Acceso Servtel SRL cu Interactive Commtech Development SRL, societate parteneră a mamei lui Sorin Vișenescu. În Acceso Servtel SRL asociat a fost și deputatul Nicolae Bara, iar administrator pupilul lui Ghiță Ciobanu, Radu Adrian Pau.

Din vameș șef, fondator de club de fotbal finanțat de partenerul fiului ex-șefului SIE

Oltean aciuat în Banat, Ghiță Ciobanu, deși nu foarte notoriu la nivelul maselor, în anii 2000 devenise binecunoscut în lumea politică a Timișoarei, în special prin prisma funcției de fost șef al Direcției Regionale Vamale Timiș, pe care a ocupat-o între 1999 și 2001 și unde, conform surselor noastre, ajunsese să controleze cu mână forte ce se întâmplă în vamă, chiar și ulterior plecării sale din sistem, în 2002. Anterior acestei funcții, Ghiță Ciobanu acumulase 9 ani de experiență în diverse funcții în cadrul structurilor Vămii Timiș, pornind de la simplu lucrător vamal în 1990. O vamă de suflet pentru el a fost Moravița. Anii 1992-1995 au fost unii de ”școală” pentru mulți lucrători vamali, dat fiind că atunci s-a instituit primul embargou internațional împotriva Serbiei, care a făcut să explodeze la propriu traficul de motorină dinspre România și a îmbogățit peste noapte pe cei care au avut curajul să îl încalce.

În 1999, când s-a instituit cel de-al doilea embargou asupra exporturilor de produse petroliere către Serbia, Ghiță Ciobanu deținea controlul regionalei vamale Timiș. Conform informațiilor culese de subsemnatul în cursul documentării acestui subiect, oficial Statele Unite conveniseră cu Guvernul român să închidă ochii la micul trafic, ”ca debușeu” pentru controlul situației de la frontiere. Însă ca tranzitul de motorină să nu ia amploare, de la nivel central uneori se organizau controale mai stricte, anunțate în prealabil. În timpul unuia dintre aceste controale, s-a ajuns ca din cauza procedurilor mai scrupuloase de control, la unele puncte de frontieră cu Serbia să se creeze cozi de mașini ce depășeau 20 de kilometri. La același supracontrol derulat în plină febră a motorinei, surpriză. Într-un punct vamal din Timiș subordonat lui Ghiță Ciobanu, s-a constatat că ”bate vântul”, neexistând mai deloc mușterii dornici să treacă granița spre sârbi pentru ”câștig facil”. Acest fapt a fost la acel moment interpretat ca ”un control” foarte bun pe care Ghiță Ciobanu l-ar fi avut asupra persoanelor care tranzitau spre Serbia, acesta fiind bănuit că i-a anunțat pe cei ce se ocupau de micul trafic de motorină să ia o pauză. Un coleg care l-a cunoscut, a declarat că la un moment dat ajunsese ”prea puternic” pe funcția de conducere a Regionalei Vamale Timiș.

După încheierea carierei sale funcționărești, la doar 38 de ani Ghiță Ciobanu a plonjat în mediul privat, devenind cofondator și director executiv al echipei de forbal Poli AEK Timișoara, controlată și finanțată la acel moment de Argirom Internațional SA. Aceasta e firma controversatului afacerist Iosif Armaș, care și-a cunoscut maxima influență în Guvernarea Năstase, moment când a privatizat stațiunea Băile Herculane. Pentru combinațiile din jurul Hercules SA a și intrat în atenția DNA, fiind arestat de DIICOT în 2016.

Iosif Armaș a fost asociat în firma Miniaquarom SRL cu Codru Talpeș, fiul fostului șef al SIE, Ioan Talpeș (nașul lui George Maior, ex-șeful SRI). În Miniaquarom, Armaș a avut-o parteneră și pe soția amiralului Cico Dumitrescu, membru în 1990 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), secretar de stat în MAI și consilier al președintelui Ion Iliescu. Alături de Ghiță Ciobanu în structura Sportiva Fotbal Club Politehnica AEK se regăsea și numele unui greu al PSD de la momentul respectiv, Dan Ioan Șipoș, președinte al CJ Timiș în perioada 2000-2004. În perioada 2002-2004, Ghiță Ciobanu a împărțit funcția de președinte de club, cu cea de consilier personal al lui Șipoș.

În paralel cu funcția de director executiv al clubului de fotbal, prin una din firmele care ulterior au ajuns sub controlul său, a fost închiriat un etaj al Casei Tineretului din Timișoara, care a fost transformat în mini-hotelul Tristar Service, unde, conform surselor României Curate, erau cazați fotbaliștii.

Vameșul a devenit și editor alături de mahării PSD-iști de Timiș

În 2002, același an în care a renunțat la vamă, Ghiță Ciobanu s-a apucat și de editat ziare, înființând societatea care a publicat cotidianul ”Prima oră- Cotidian Bănățean”. A înființat firma Pro Press SRL Timișoara, alături de boșii din PSD de la acea vreme: Dan Poenaru, șeful PSD Timiș, Dan Ioan Șipoș, președintele CJ Timiș și controversatul Eugen Milutinovici, secretar general al PSD Timiș. În 2004, Ghiță Ciobanu a preluat părțile celorlalți, devenind unic patron al entității de presă, care a înregistrat o cifră de afaceri cumulată în intervalul 2002-2005 de 2,72 milioane lei și un număr de angajați ce a variat între 24 și 35. În 2005 și-a pus administrator la ziar pe unul din pupilii săi, Radu Adrian Pau, care, la fel ca și Sorin Grindeanu, celălalt tânăr luat sub aripa lui Ghiță Ciobanu în anii 2000, a intrat și el deputat în Parlamentul României. Din păcate acest lucru s-a întâmplat la un an după moartea patronului său, în 2016.

Una din firmele în care a intrat cuplul Ghiță-Grindeanu, duce spre un greu DIE 

Firma Tristar Service SRL a fost înființată în 1999 în Capitală de 3 bucureșteni anonimi: Florin Olteanu, Adrian Cosmin Voican și Cătălin Nicolae. La 8 zile după turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2004, Ghiță Ciobanu intră în firma Tristar Service SRL, avându-l ca partener pe Cătălin Nicolae. Acesta apare și în societatea Santo Internațional SRL, alt mare operator duty-free al României tranziției. În 1999, în cadrul Santo Internațional, Cătălin Nicolae a fost coasociatul Cameliei Lăscuț, nora lui Pavel Lăscuț, fost ofițer DIE pe relația Spania și sef, în a doua jumătate a anilor 90, al directiei de Supraveghere și Control din Autoritatea Națională a Vămilor (pe atunci Direcția Generală a Vămilor). Adică șeful lui Ghiță Ciobanu.

Același Cătălin Nicolae, partenerul lui Ghiță Ciobanu din Tristar Service, a fost asociat până în 2001 și administrator până în iulie 2002 în firma 2N Communications SRL. În august același an, în acționariatul firmei a intrat Pavel Lăscuț, superiorul pe linie ierarhică în ANV al lui Ghiță Ciobanu de la finalul anilor 90. Din 2002 însă, până spre finalul lui 2003, Cătălin Nicolae a intrat ca asociat în cadrul firmei Global Training Support SRL, alături de 2 Communications SRL a lui Pavel Lăscuț. (vezi schema grafică de mai jos)

https://vis.occrp.org/Metro/view/d1ad5340ebf5b5acf35df92eacc0d612“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei grafice de mai jos:

! VIS_blaga ciobanu Bun.jpg

 

Arc peste ani, în 2013 pe Cătălin Nicolae, asociatul lui Ghiță Ciobanu din Tristar Service SRL, îl găsim ca administrator al dezvoltatorului imobiliar Bavaria Complex SRL, societate controlată la acel moment de George Cristian Toader și în acționariatul căreia a intrat în același an, Balkan Petroleum a lui Marian Iancu.Totodată Nicolae Cătălin a fost în intervalul 2007-2015 și administrator al Ara Software, societate controlată de același George Cristian Toader. Despre Toader, presa locală din Argeș, care a studiat licitațiiile câștigate de Ara Software, susținea în urmă cu două luni că ar fi fiul șefului Centrului de Pregătire a Spionajului – Centrul de Informații Externe – de la Brănești. În prezent în Ara Software coasociat este și Dan Ștefan Ciobanu, despre care același site local scria că ar fi fost cadru SRI.

Mama și fiul, imobile în Primăverii deținute de aceeași filieră

George Cristian Toader, patronul asociatului lui Ghiță Ciobanu, a investit și în firma Kriyuco Medical, alături de Cristian Sindie, cel care i-a vândut în 2001 mamei lui Adrian Năstase un apartament de lux la subpreț pe strada Jean Textier, în cartierul Primăverii. Sindie a fost asociat și cu Gheorghe Gheară, rudă cu Nicu Gheară. În Kriyuco Medical asociat a fost și luptătorul Iulian Mavlea, membru al grupării Rafo, asociat în trecut cu sora ex-deputatului PSD Gabriel Bivolaru. Pe numele lui Bivolaru a tranzitat terenul din Zambaccian al ex-premierului Adrian Năstase (vezi schema grafică de mai jos)

https://vis.occrp.org/Metro/view/cf4e4a6902b454d3e72dee95a5184ac2“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei grafice de mai jos:

1VIS_ciobanu marian iancu sindie BUN-

Trăgând linie, vedem cum în intervalul 2003-2015 Sorin Grindeanu l-a avut alături în varii ipostaze (asociat, angajator, prieten, coleg de partid și coleg de bancă în Parlament), până la deces, pe acest Ghiță Ciobanu, om al legii trecut încă de când lucra la stat în barca afacerilor prospere din jurul vămilor. Același Ciobanu și-a găsit în sine resursele pentru a fi și șef al unui club de fotbal, controlat de Iosif Armaș, partenerul fiului ex-șefului SIE. Totodată, în paralel cu preocupările sportive și hotelărie, vameșul milionar a investit și în mass-media locală și a reușit să fie și grădinarul unei pepiniere politice care, dacă îl socotim și pe el la număr, a dat cel puțin trei deputați: ”Ciobanu, Grindeanu și Pau”. Și un premier, Sorin Grindeanu.

Rămâne doar paradoxul rețelei conexionale în care s-a integrat cu succes Ghiță Ciobanu, o rețea cu ramificații ce se afundă în episoade întunecoase ale tranziției, în lumea comerțului scutit de taxe al alcoolului și țigărilor.

Daniel Befu

 

 

 

 

Alina Petre a reacționat după declarațiile lui Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia, referitoare la dialogurile cu procurorul DNA Mircea Negulescu

Reacția Alinei Petre oferită postului Nasul TV a fost următoarea: „Dacă aceste lucruri sunt adevărate, îmi este SCÂRBĂ și propun un moment de JENĂ pentru acest Procuror DNA!!! Aștept dezmințiri!”

http://www.nasul.tv/alina-petre-reactioneaza-in-scandalul-sexual-legat-de-procurorul-dna-mircea-negulescu-n-ati-vrea-sa-incercam-un-sex-oral-cu-ea-imi-e-scarba-astept-dezmintiri/

Exclusiv. În sediul DNA Ploiești, procurorul Negulescu a arătat buletinul Alinei Măgureanu unui martor din alt dosar penal și a început să facă afirmații înjositoare pentru demnitatea umană

În rândurile următoare puteți citi în exclusivitate mărturia lui Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia, referitoare la modul ”ireal” în care s-au desfășurat mai multe interogatorii cu procurorul DNA Ploiești Mircea Negulescu, în timpul instrumentării unui dosar penal în care Oprea a fost ulterior inculpat. Mai jos prezentăm un scurt dialog purtat în cursul acestei zile cu Vlad Oprea, în care acesta rememorează cum dialogul procuror-martor a degenerat într-o zeflemea de bodegă, înjositoare pentru demnitatea umană.

Cum a decurs prima dumneavoastră interacțiune cu procurorul Negulescu?

Prima dată am fost chemat în calitate de martor într-un dosar în care era acuzată o doamnă judecător, că ar fi luat șpagă pentru a acorda o sentință favorabilă unor cetățeni care solicitau cumpărarea unor terenuri. Și am fost chemat inițial în calitate de martor. În acea zi din luna martie 2016, când am fost chemat ca și martor, după ce am fost supus la un tir de întrebări în fața mai multor persoane pe care nu le cunoșteam, domnul procuror Negulescu m-a luat într-un birou separat, iar printre primele lucruri pe care mi le-a menționat atunci, a fost că îmi transmite salutări de la domnul Gheorghe Ionescu, care în momentul respectiv era copreședinte al PNL Prahova.

Salutări în ce context?

N-am înțeles. În nici un context, că vorbele sale n-aveau nici o legătură cu absolut nimic. Mi-a zis că au luat cafeaua cu o zi înainte și că îmi transmite salutări de la dânsul. N-am înțeles care-i motivul. Am zis: ”ok, în regulă”. După care, în loc să mă întrebe ce s-a întâmplat legat de cazul respectiv pentru care m-a chemat, a schimbat tema dialogului, pentru că între timp a intrat în birou un ofițer, un angajat de la DNA Ploiești pe care nu-l cunoșteam, care i-a adus o carte de identitate și i-a zis că a venit doamna Alina Petre (Măgureanu), nora lui Virgil Măgureanu. Mi-a arătat buletinul dânsei, îl avea în mână și m-a întrebat: ”Vă place cum arată? N-ați vrea să încercăm un sex oral cu dânsa acum, pe-aici?”.

Care a intenționat când v-a arătat bultetinul Alinei Măgureanu? A vrut să vedeți numele ei, fotografia?

Chipul.

Ce răspuns i-ați dat?

Efectiv prima dată am rămas stupefiat de bancul respectiv și i-am spus: ”Cred că am venit pentru altceva aici, nu pentru astfel de discuții”. Și mi-a răspuns: ”Ce, nu mai știi de glumă?”.

Ce s-a întâmplat în instanță, când dosarul a început să fie judecat pe fond?

Acum aproximativ 3 săptămâni a fost prima oară când se audiau martorii cheie din dosar, de fapt cei 3 denunțători din dosar și am rămas surprins că l-am văzut pe domnul procuror. A venit cu o jumătate de oră mai devreme, a intrat în holul de la Curtea de Apel Ploiești, s-a dus în zona birourilor unde bănuiesc că sunt judecătorii, la etaj. Procesul s-a întârziat vreun sfert de oră. Când s-a intrat în sală a venit împreună cu doamna judecător. În momentul în care a fost audiat al doilea martor, doamna judecător l-a întrebat dacă a purtat cu mine vreo discuție pentru ca din partea Primăriei Sinaia să nu meargă nimeni la proces și să nu facem recurs și dacă eu l-am asigurat că din partea primăriei nu se va prezenta nimeni la proces. În momentul în care s-a pus această întrebare, domnul procuror Negulescu se uita la martor și din privire și din mâini gesticula un fel de ”spune, spune că da”. Martorul a stat o secundă să se gândească, s-a întors către judecător și i-a spus: ”Niciodată n-a avut loc nici o discuție și nici gând de așa ceva”. În momentul ăla domnul procuror Negulescu a luat ochelarii pe care-i avea în mână și i-a aruncat pe biroul procurorului din sala de judecată. Am și martor care a fost cu mine în sală și se uita la el.

Când ați fost pus sub acuzare dialog ați avut?   

În 20 sau 22 aprilie 2016  m-a pus sub acuzare, cu o săptămână jumate înainte de începerea campaniei electorale, ocazie cu care mi-a zis de față cu avocatul că-mi va face mai multe dosare decât ăsta, ceea ce s-a materializat după, că mi-a trimis ANAF-ul în control. Mi-a zis că suntem un grup infracțional organizat. M-a întrebat dacă mai merg la proprietățile mele din Monte Carlo și din Panama. Tot felul de porcării de genul ăsta. I-am zis că dacă aș fi avut astfel de proprietăți, cu siguranță nu mai eram la Primăria Sinaia, că nu mai stăteam pe aici. Și mai e ceva interesant de spus. În tot timpul cât mai audiat  pentru punerea sub acuzare, m-a întrebat de nenumărate ori dacă mai candidez.

Cu ce ajuta cazul?

N-am înțeles nici eu. De vreo 5-6 ori m-a întrebat acest lucru: ”Dar domnule primar, mai candidați?”. Eu i-am spus că nu e treaba lui, fiindcă nu e agentul electoral al cuiva, dacă eu mai candidez sau nu. N-am nici o problemă să merg la orice detector de minciuni și să fiu testat dacă v-am declarat adevărul despre dialogurile mele cu domnul procuror Negulescu.

Până la ora publicării materialului, procurorul DNA Ploiești Mircea Negulescu nu a emis punctul de vedere solicitat de subsemnatul, referitor la declarațiile lui Vlad Oprea.
autor Daniel Befu

EXCLUSIV. Interceptări incendiare ale SRI din culisele falsei geneze legislative. Ministrul Justiției, Florin Iordache e recidivist în materie de legi murdare, fiind pus să plaseze în Parlament o lege prin care un penal urma să preia controlul a zeci de milioane de euro

florin-iordache-poza

În investigația prezentă am identificat dovezi că ministrul Justiției, Florin Iordache, băgat la înaintare de PSD să promoveze infamele ordonanțele de urgență care au scos 200.000 de români în stradă, a fost folosit în trecut de ”forțe obscure” ca să promoveze o inițiativă ticăloasă. Actualul ministru al Justiției, a promovat în 2013 o ”lege rea”, comandată de însuși plătitorul lui, care i-a virat în conturi 115.000 euro. Mai exact, Florin Iordache s-a lăsat ”utilizat” cu docilitate de controversatul Mihai Vlasov, fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), pentru a promova legea trecerii Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției în subordinea CCIR, adică sub papucul lui Vlasov.

Dacă netransparentului și discreționarului Mihai Vlasov (ulterior dovedit și corupt) i-ar fi ieșit pasența și ar fi reușit să treacă RECOM de la MJ la CCIR, ar fi căpătat controlul asupra a 90% din venitul estimat la 60 de milioane de euro pe an, al Registrul Comerțului, precum și asupra arhivelor sale uriașe de documente și a numirilor șefilor de filiale din RECOM (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16852649-cine-este-mihail-vlasov-judecator-regimul-comunist-condamnat-pentru-luare-mita-apropiat-grupul-liberalilor-ieseni-pasionat-jocuri-noroc-conduce-camera-comert-romaniei-din-2007.htm )

Deși una din încercările anterioare ale lui Vlasov de a-și subordona RECOM a eșuat, fiind declarată neconstituțională, acest semnal de alarmă nu l-a împiedicat pe Florin Iordache să își asocieze imaginea cu infamul proiect și să-l promoveze hărnicuț în Parlament, ca și cum ar fi fost o lege bună pentru țară. Florin Iordache nu doar că a promovat actul normativ la cererea președintelui CCIR de la acel moment, dar s-a ocupat activ ca un ”yes-man pur sânge” de convingerea altor parlamentari ca să devină promotori ai proiectului de lege care slujea intereselor obscure ale lui Vlasov.

Implicarea lui Florin Iordache ca ”trepăduș al lui Vlasov” în promovarea legii trecerii Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției în parohia CCIR, este una ce ridică semne de întrebare privind motivele reale care l-au determinat pe actualul ministru al Justiției să promoveze interesele obscure ale lui Vlasov. Asta deoarece Florin Iordache era la acel moment și ”arbitru al CCIR”, fiind în ”simbria” directă a lui Vlasov.

După ce a ajuns președinte al CCIR, Mihai Vlasov și-a arogat, conform unuia din colaboratorii cu credibilitate ai Curții de Arbitraj de pe lângă CCIR, puterea discreționară să numească după bunul plac ”arbitrii” care urmau să facă parte din tribunalul arbitral în litigiile dintre companii. Lui Vlasov chiar i s-a reproșat în față că numește indivizi ”no-name” să arbitreze cauze, în defavoarea unor experți cu experiență și nume în domeniu, care erau ”lăsați pe tușă”. Cităm câteva elemente relevante dintr-un dosar penal ce-l viza pe Mihai Vlasov, instrumentat de Parchetul General:

Întrebată de procurori cine avea autoritatea de nominare a arbitrilor în anul 2013 şi dacă exista vreun criteriu în această nominare, unul din martorii din dosar, arbitru cu experiență, a răspuns: ”Nominarea arbitrilor la tribunalul arbitral se făcea de Vlasov potrivit regulilor de procedură ale Curţii de Arbitraj în vigoare atunci. Regulile de procedură erau aprobate de Colegiul de Conducere al CCIR. Potrivit acestor reguli dreptul de nominare îl avea în exclusivitate dl Vlasov. Cu excepţia faptului că nu putea să numească un supraarbitru decât din lista de supraarbitri, şi un arbitru din lista de arbitri, în afara acestor prevederi nu cunosc să fi existat un alt criteriu. Eu consider că acesta ar fi putut fi doar profesionalismul”. Respectivul martor, întrebat și dacă a discutat vreodată cu dl Vlasov cu privire la numirea unor arbitri, a declarat: ”Deoarece am fost frapată de componența listei arbitrilor pe care se găseau „iluştri necunoscuţi” în ale dreptului, eu ca profesor universitar vechi , ar fi trebui să-i cunosc, mi-am îngăduit în convorbiri ocazionale să-i sugerez să numească în calitate de arbitri şi alte persoane aflate pe listă, reputaţi specialişti în dreptul comercial sau dreptul comerţului internaţional. Eu mi-am depăşi atribuţiile făcând astfel de sugestii, iar dl Vlasov nu a fost receptiv niciodată”.

Florin Iordache a făcut însă parte din categoria ”norocoșilor” care a avut șansa să nu fie lăsat ”pe tușă”, ci să fie printre cei ”aleși” adesea de Vlasov să câștige bani din arbitraje. Actualul ministru al Justiției a primit de pe urma nominalizărilor lui Vlasov în diverse ”cauze” ce urmau să fie arbitrate, suma de 509.725 lei (aproximativ 115.000 euro). Mai jos defalcăm sumele primite de Iordache de la CCIR pe ani. În 2008 Iordache a primit de CCIR doar 22.500 lei (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=147&cam=2&leg=2008&pag=5&idl=1&prn=0&par=14796 ), în 2009 a câștigat 138.025 lei pe mâna lui Vlasov (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=147&cam=2&leg=2008&pag=5&idl=1&prn=0&par=15428 ), în 2010 a câștigat 162.055 lei, (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=147&cam=2&leg=2008&pag=5&idl=1&prn=0&par=16834 ). În 2011 a produs 145.686 lei (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=147&cam=2&leg=2008&pag=5&idl=1 ), în 2012 a câștigat doar 41.459 lei (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=182&cam=2&leg=2012&pag=5&idl=1&prn=0&par=19476 ), în 2013 a primit 83.350 lei, iar în 2014, anul arestării lui Mihai Vlasov pentru corupție, Iordache a mai primit de la CCIR suma de 55.141 lei ((http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=182&cam=2&leg=2012&pag=5&idl=1&prn=0&par=21492 ). În 2015 Iordache a mai câștigat ca ”arbitru” doar 21.991 lei, sumă modestă, similară cu cea din anul său de debut (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=182&cam=2&leg=2012&pag=5&idl=1&prn=0&par=22322 ).

Legea lui Vlasov, promovată ”cu hărnicie” în Parlament de docilul simbriaș al lui Vlasov, Florin Iordache, n-a trecut la acel moment, neprimind OK-ul Curții Constituționale și nici al Consiliului Fiscal.

Actualul ministru al Justiției, Florin Iordache, a explicat procurorilor zelul său în promovarea unui proiect de lege ticălos, la cererea lui Mihai Vlasov, ale cărui interese le slujea, prin dorința lui de a introducere în arena ”dezbaterilor parlamentare” a ideilor din acel proiect de lege.

Pentru ca cititorii noștri să guste ”un pic” din tainele genezei legislative, reproducem câteva extrase din stenogramele interceptărilor dialogurilor în care este menționată implicarea lui Florin Iordache în identificarea de ”falși inițiatori” ai legii ticluită de fapt de Mihail Vlasov și pasată ”inițiatorilor de fațadă”, prin care președintele de la acel moment al CCIR viza să preia controlul banilor și deciziilor din ONRC. De asemenea am considerat că și personaje secundare, precum Mona Pivniceru, ministrul Justiției de la acel moment (actualmente judecător al Curții Constituționale) și Camelia Voiculescu (patroana Antena Group) și-au avut aparițiile lor pasagere, în valul de discuții stârnit de schema ingenioasă a lui Vlasov.

Dialog telefonic din 01.02.2013 între Mihail Vlasov și Camelia Voiculescu:

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Bună, Camelia!

Camelia Voiculescu: Bună ziua!

Vlasov Mihail: Ce faci?

Camelia Voiculescu: Uitați, bine, am terminat și eu niște lucruri și …m-ați sunat și…

Vlasov Mihail: Păi, te-am sunat, că am avut o întâlnire cu președintele la Cameră

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Și la un moment dat, câțiva din ei…

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Am niște oponenți.

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Și bineînțeles că s-au adresat, unul are un prieten la România Liberă, nu știu ce.

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Și noi am discutat acolo despre preluarea Registrului Comerțului, teme ale Camerei de Comerț, știi?

Camelia Voiculescu: Da, da, da!

Vlasov Mihail: Și ăla a anunțat la, a scris la… unde are el prieten la România Liberă, știi?

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Și ei au preluat un material pe care l-a dat el și l-au pus pe un site, că Vlasov vrea să ia Registrul Comerțului, în fine, golănii de astea. Știi?

Camelia Voiculescu: Da, da, da!

Vlasov Mihail: Și a apărut și la tine pe Antena, pe www antena punct ro.

Camelia Voiculescu: Și a ieșit acum sau e tot acolo?

Vlasov Mihail: Cred că-i acolo, nu știu dacă…

Camelia Voiculescu: Haideți că mă uit! Da!

Vlasov Mihai: A apărut și la tine. A apărut pe Antena acolo, scrie că vrea să ia, că vreau să fac, că scrie…

Camelia Voiculescu: Da unde, pe Antena unu?

Vlasov Mihail: Nu, mă!. Pe Antena, vvv antena punct ro. Știri punct ro. Nu știu!

Camelia Voiculescu: Deci pe Antena unu sau pe Antena trei? Nu știți sigur? Lăsați că văd eu!

Vlasov Mihail: Pe Antena, nu trei. Antena.

Camelia Voiculescu: Bine. Haideți că mă uit eu acum. Eu mă uit pe amândouă.
Vlasov Mihail: Pe Antena. Că la un moment dat, scrie acolo că…care vreau să iau Registrul cu… împreună cu ginerele meu și cu prietenul meu Dan Voiculescu. Și a apărut… nu știu dacă a apărut. Asta scrie la România. Nu știu dacă a apărut tot materialul și la tine.

Camelia Voiculescu: Da! Asta ar fi chiar râsul curcii! Da!

Vlasov Mihail: Da, chiar că ar fi râsul curcii! Da!

Camelia Voiculescu: Da! Da! Haideți că mă uit repede, că se poate să fie vreo greșeală tâmpită sau să fie vreun prost.

Vlasov Mihail: Eu știu?

Camelia Voiculescu: Să văd și cine a pus și să văd și cum e!

Vlasov Mihail: Da!

Camelia Voiculescu: Bine. Haideți că mă uit.

Vlasov Mihail: Și vroiam să-ți spun doar, că nu știu dacă, nu știu dacă…. Materialul ăla din…e și cu el, ăla cu, ăla de la…

Camelia Voiculescu: De la România Liberă.

Camelia Voiculescu: Pe el îl pun oriunde acum, unde-i de rău,tre să fie moț, clar.

Vlasov Mihail: Nu! Păi, da să-l pună și la tine? Adică…

Camelia Voiculescu: Da!

Vlasov Mihail: Nu știu ce! Stai să văd aici, că uite am luat…

Camelia Voiculescu: Da! Dați-i încolo!

Vlasov Mihail: Dar în fine, e preluat materialul de acolo.

Camelia Voiculescu: Mă uit eu!

Vlasov Mihail: Și cred că…

Camelia Voiculescu: Haideți că mă uit eu și le zic să, să vadă naibii, să fie atenți.

Vlasov Mihail: Asta ar fi fost culmea să scrie! Măcar numele ăla!

Camelia Voiculescu: Da, ar fi culmea! Deci asta ar fi chiar de râsul curcilor, să fie tot articolul.

Vlasov Mihail: Da!

Camelia Voiculescu: Da! Bine, acum mă uit! Bine.

Vlasov Mihail: Bine, Haide, pa!

Camelia Voiculescu: La revedere! O zi bună! … (se adresează numitei Mădă, aflată în mediul ambiental)…: ”Mădă! Vezi că pe site-ul Antena unu sau Antena trei, nu știu exact care site, a apărut un articol preluat din România Liberă…”

Dialog telefonic din 02.02.2013 între Mihail Vlasov și Mona Pivniceru:

Vlasov Mihail: Da, Moni! Ești în ședință, ceva? Mi-am dat seama!

Pivniceru Mona: Zi!

Vlasov Mihail: Zi! Ești în ședință, nu?

Pivniceru Mona: Nu! Nu încă, s-a închis fără să vreau.

Vlasov Mihail: A…! Ziceam că, chiar dacă ne întâlnim după-amiază la o cafea, dar ca să ne uităm peste legile alea…

Pivniceru Mona: Da!

Vlasov Mihail: Peste coduri, peste alea, peste ordonanțele alea.

Pivniceru Mona: Da!

Vlasov Mihail:: Peste legea aialaltă. Ca să ne consultăm așa, să mă consult cu tine, hai să facem timp mâine dimineață două ceasuri, să ne programăm două…Știu, de la zece, de la cât te scoli, până la doișpe. Să ne uităm la… Și dacă stăm aplecați două ceasuri pe chestia aia, ne uităm în șapte mii de acte normative.

Pivniceru Mona: Bine.

Vlasov Mihail: Nu? Hai! N-ai chef, nu? N-ai chef! Dacă tu, săraca, toată săptămâna stai cu nasul în legi. Parcă eu nu stau la fel? Da n-avem când Mona. Că așa ne întâlnim, stăm, da ne luăm cu altele. Ai văzut că nu apucăm să comentăm nici un text, nimic?

Pivniceru Mona: Da. Bine.

Dialog telefonic din 03.02.2013 între Mihail Vlasov și Mona Pivniceru:

Vlasov Mihail: Ai dat telefon doar așa de control sau vroiai să zici ceva? Nu.

Pivniceru Mona: Iese scandal la…la Evenimentul Zilei că eu vreau să modific legea la Camera de Comerț…

Vlasov Mihail: Că ce?

Pivniceru Mona: Că modific legea cu Camera de Comerț cu Registrul.

Vlasov Mihail: Că modifici tu?

Pivniceru Mona: Da. Și că sunt prietenă cu tine, că așa ai dat tu un interviu la Luju.

Vlasov Mihail: C-am dat eu interviu?

Pivniceru Mona: Da!

Vlasov Mihail:  Da n-ai citit interviul?

Pivniceru Mona: Da

Vlasov Mihail: Păi?

Pivniceru Mona: Și de la România Liberă.

Vlasov Mihail: Ă..?

Pivniceru Mona: De la România Liberă am primit întrebare, să le răspund.

Vlasov Mihail: Să le răspunzi ce?

Pivniceru Mona: Că față de ce ai declarat tu la ședința Camerei de Comerț, tu iei Registrul Comerțului, să vezi ce poziție o să am.

Vlasov Mihail: Păi, tu trebuie să vorbești cu mine, mă. Ce-am declarat la Camera de Comerț?

Pivniceru Mona: Eu spun ce-au zis ăștia, ziariștii…

Vlasov Mihail: Ce-au zis ăia, ce mă interesează? Important e ce am declarat.

Pivniceru Mona: Da!

Vlasov Mihail: Ei zic România Liberă…Păi, auzi? Mie îmi convine că mă atacă România Liberă și Evenimentul Zilei. Înseamnă că, înseamnă că din partea celor care decid n-am probleme, dacă mă atacă ăștia, România Liberă și cu Evenimentul Zilei.

Pivniceru Mona: Hai!

Vlasov Mihail: Înțelegi?

Pivniceru Mona: Da!

Vlasov Mihail: Niște cretini! Noi am avut reuniunea aia a președinților, unde am zic că trebiie…

Pivniceru Mona: …ai declarat? Da!

Vlasov Mihail: Nu și acolo am discutat, da n-am pomenit numele tău, …

Pivniceru Mona: Nu. Păi ei acolo așa spun.

Vlasov Mihail: Nu, n-am… Nu, mă, n-am nici o legătură. Ce în numele tău…

Pivniceru Mona: Nu, mă, el spune așa: ”Dat fiind faptul că la reuniunea președinților ai zis că iei Registrul Comerțului și că tot tu ai declarat că ești prieten cu mine”.

Vlasov Mihail: Da!, Păi am spus…Da asta am spus de fiecare dată…în fiecare an.

Pivniceru Mona: Da!

Vlasov Mihail: În fiecare an, la începutul anului, noi ne-am propus în strategie să revină la noi Registrul Comerțului. E o chestie de strategie, în fiecare an ne-o propunem. De când ne-a luat Registrul, tot ne propunem asta, ce e vreo taină? E vreun secret? Cum? Iar ei, iar ei probabil au speculat și speculează, o să zică probabil de tine, de apropierea mea de PNL, eu știu? O mie de chestii, că e la putere USL-ul cu PNL-ul, că de asta iau Registrul cu tine, că-s prieten, o mie de chestii. Nu?  Da astea-s chestii, cum să zic, n-ai, n-ai cum să le eviți. Oricum o să comenteze, că doar astea-s lucruri publice, le fac transparent pe față, nu?

Pivniceru Mona: Hai!

Vlasov Mihail: Bine. Hai pa!

Pivniceru Mona: Pa!

Dialog telefonic din 04.02.2013 între Mihail Vlasov și Florin Iordache:

Florin Iordache: Sunt la Vali în birou, la Zgonea.

Vlasov Mihail: A…!

Florin Iordache: Sunt eu cu el.

Vlasov Mihail: Salută-l!

Florin Iordache: Îl salut din partea ta! Hai să-ți spun ceva. Mi-a luat interviu din LUJU.

Vlasov Mihail: A, da mi-a luat interviu băiatul ăla cu fata aia.

Florin Iordache: Bun, bun.

Vlasov Mihail: Da!

Florin Iordache: Bun. Bun. Bravo!

Vlasov Mihail: Da.

Florin Iordache: Mi-a plăcut ăla!

Vlasov Mihail: Auzi? Da, dar astăzi…. Astăzi poate treci pe la mine, că vreau să discutăm câteva amănunte legate de lege, nu știu ce.

Florin Iordache: Ce, vrei să trec pe la tine?

Vlasov Mihail: Îhî!

Florin Iordache: Păi, într-o oră, așa, e bine?

Vlasov Mihail: E bine.

Florin Iordache: Într-o oră sunt la tine, Mișu!

Vlasov Mihail: Bine. Hai te-am pupat! Pa!

Florin Iordache: Hai și vorbim atunci!

Convorbire din 20.02.2013 între Mihail Vlasov și Florin Iordache:

FIorin Iordache: Alo! Alo!

Vlasov Mihail: Alo, Florine!

Florin Iordache: Ia zi!

Vlasov Mihail: Da n-aș vrea ca prima se…Ă ă…Originalul e la el, nu?

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: N-aș vrea ca prima semnătură să fie a lui.

Florin Iordache: Nu, mă, păi, prima… prima o… e… Oricum deasupra îl pun pe Vainer, nu așa am zis?

Vlasov Mihail: Păi, Da! Eu zic să-l pui pe Vainer, să te pui pe tine, să pui pe Alina Go… și dup-aia trebuia să-l pui pe el. Îi dau telefon…

Florin Iordache: Lasă-l mă, că îl semnează… Semnează mai jos în aia…

Vlasov Mihail: Da.

Florin Iordache: Deasupra lui, că nu-i o problemă!

Vlasov Mihail: Da, da. Îi spun.

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Da. Da. E…

Florin Iordache: Da important e ca să… Da.

Vlasov Mihail: Da, îi dau tele…Dacă semnează, bine, m-am gândit dacă nu semnează, nu mai insistăm la nici un PDL-ist. Dă-i dracu! Că nu știi care e cu Chioru, care nu-i…

Florin Iordache: Păi aia, nu știu ce…

Vlasov Mihai: Și pân la urmă legea ajunge la el. Înțelegi!

Florin Iordache: Păi da!

Vlasov Mihail: De-aia!

Florin Iordache: Da nu, că e…el e cu, el e cu Traian, așa că de aia ziceam eu.

Vlasov Mihail: Da?

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Bine, da. Da, da, bine.

Florin Iordache: Bine. Pa, pa!

Vlasov Mihail: Hai, pa!

Convorbire din 20.02.2013 între Mihail Vlasov și Florin Iordache:

Florin Iordache:Da!

Vlasov Mihail: Alo!

Florin Iordache: Da, Mișule!

Vlasov Mihail: Domnu secretar, am vorbit cu Mircea (n.r. Mircea Toader), domnu secretar.

Florin Iordache: Așa! Ia zi! Și?

Vlasov Mihail: Da și… I-am explicat. El nu știa, credea că-i Legea Camerei. I-am zis: ”Nu-i legea Camere, mă! E o lege a Registratorilor Comerciali…de fapt nu face nimic, îs toate lucrurile…numai că în loc să fie sub controlul ministrului e pe lângă Camera de Comerț, c-așa e în mintea comerciantului…

Florin Iordache: Îhâm! Bine, mă!

Vlasov Mihail: ”Registrul are legătură cu Camera”.

Florin Iordache: Bun!

Vlasov Mihail: Și a zis că se uită și el peste ea și o semnează azi.

Florin Iordache: Da? Bine.

Vlasov Mihail: Azi. C-a zis că azi. Dar tu…ă… Ar fi trebuit s-o iei de la el să te duci să-i spui: ”Băi, dacă n-ai timp acum…” Să trimiți pe cineva s-o ia, să-i spui: ”Bă, dacă n-ai timp acum…”.

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Dă-i telefon! ”O iau s-o dau la alte…” Ca să fie semnătura lui ultima sau să renunțăm la ea. S-o semneze Vainer, Mircea Grosaru… (n.r. Mihail Vlasov i-a cerut la începutul anului 2013 să facă formalitățile de înscriere a lui Mircea Grosaru pe lista de arbitri a Curții de Arbitraj din cadrul CCIR).

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Alina Gorghiu.

Florin Iordache: Da, mă, să văd că…

Vlasov Mihail: Notează-ți pe hârtie.

Florin Iordache: Da, mă, îi știu. Așa!

Vlasov Mihail: Deci, Grosaru, Vainer…

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Alina Gorghiu…

Florin Iordache: Da, da.

Vlasov Mihail: Ă…Tu!

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Și Toni, Toni Greblă.

Florin Iordache: Păi, pe Toni nu-l mai am.

Vlasov Mihail: Nu-l mai ai. A plecat?

Florin Iordache: A plecat.

Vlasov Mihail: Păi, pune pe altcineva de la Senat, de-al no… Pe Ion Chelaru.

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Pe Ioniță Chelaru.

Florin Iordache: Îhâm! Bine.

Vlasov Mihail: Da.

Florin Iordache: Hai să văd, să iau…

Vlasov Mihail: Da să fie și-un senator! Ca să fie și-un senator, știi!

Florin Iordache: Da, mă, da. Nu-i o problemă asta! Da.

Vlasov Mihail: Da. Pune-l pe Ioniță Chelaru. Nu-i o problemă…

Florin Iordache: Da, da

Vlasov Mihail: Și am să-ți spun, după ce semnezi și tu și ăia toși și semnează și Mircea, am și-un PPDD-ist, da nu știu la care să mă opresc, la un avocat care mi l-a recomandat ăsta, da am și pe altcineva, da.

Florin Iordache: Îhâm.

Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc deloc, dar ă, ă… Da. Bine.

Florin Iordache: Găsim! Hai că găsesc și…că …da. Bine.

Vlasov Mihai: Hai!

Florin Iordache: bine! Bine, Mi… Bine! Pa, pa!

Vlasov Mihail: Hai că azi s-o avem cu semnăturile! Când o ai, să-mi faci și mie o copie, te rog frumos!

Florin Iordache: Da, Mișule! Fără probleme! Pa, pa!

Vlasov Mihai: Bine. Pa, pa!

Florin Iordache: Pa!

Convorbire din 20.02.2013 între Mihai Vlasov și Alina Gorghiu:

Alina Gorghiu: Da, șefu!

Vlasov Mihail: Sărut mâna, păpușa lui!

Alina Gorghiu: Vă pup! Ce faceți?

Vlasov Mihail: Fii atentă! O să vină Florin Iordache pe la tine astăzi…

Alina Gorghiu: Da.

Vlasov Mihail: Ă…Cu un proiect de lege…

Alina Gorghiu: Da.

Vlasov Mihail: Care să te uiți peste el, să-l analizezi foarte bine, da?

Alina Gorghiu: Îhâm.

Vlasov Mihail: Și să-l… semnezu. E legea registratorului comercial și a întregistrăii la Registrul Comerțului.

Alina Gorghiu: Bine, vorbesc cu Florin.

Vlasov Mihail: Da?

Alina Gorghiu: Îhâm.

Vlasov Mihai: Vorbește cu Florin, da am…îi trebuie astăzi semnată. Da, bine.

Alina Gorghiu: Sigur.

Vlasov Mihail: Hai, pa!

Te pup! Pa, pa!

Vlasov Mihail: Te pup, păpușă! Pa!

Dialog din 20.02.2013 dintre Mihail Vlasov cu Florin Iordache:

Florin Iordache: Da. Alo!

Vlasov Mihail: Auzi, nu mai…Auzi! Tactic n-am procedat… Nu trebuia să o duci lui boul ăla de apă, lui Mircea întâi, trebuia pe aici, să terminăm noi, să strângi acolo opt semnături și dacă ultima era, o duceam și la el. Stă…ăla la el, azi terminăm

Florin Iordache: Lasă, mă c-o iau. În zece minute urc eu și-o iau, cu sau fără.

Vlasov Mihail: Hai! Ia-o! Da. Cu sau fără.

Florin Iordache: Bine. Pa!

Dialog din 22.02.2013 dintre Mihail Vlasov cu Edler Andras, președintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna:

Edler Andras: Ă…și vă mai întreb domnu președinte. Referitor la a doua…observație.

Vlasov Mihail: Care?

Edler Andras: Deci… De… a, cu banii. Că oricum și banii sunt un lucru important, nu?

Vlasov Mihail: Da. Sunt.

Edler Andras: De ce să… de ce să lăsăm numai zece la sută la oficiile județene și să dăm nouăzeci la sută la registrul național?
Vlasov Mihail: Pentru că…

Edler Andras: Pentru că pân la urmă…no!

Vlasov Mihail: Pentru că banii…Păi să-ți spun de ce. Vrei să-ți răspund sincer?

Edler Andras: Da.

Vlasov Mihail: A fost modalitatea pe care eu am găsit-o, pentru ca camerele să stăp… camera să stăpânească banii de la, de la oficiu.

De asemenea, din interogatoriile aplicate unora dintre parlamentarii care și-au aplicat semnătura pe proiectul ”Legii Vlasov”, promovată în Parlament, Klarik Laszlo Atila a recunoscut că a fost contactat de Florin Iordache pentru semnarea proiectului legislativ privind Registratorul Comercial și organizarea ORC la nivel central, prilej cu care Iordache  i-a comunicat că se viza trecerea ONRC din subordinea MJ în subordinea CCIR.

Proiectul legislativ al lui Mihail Vlasov, împins de acesta în Parlamentul României prin intermediul actualului Ministru al Justiției Florin Iordache, s-a soldat cu condamnarea lui Vlasov pentru dare de mită în toamna lui 2016, după ce i-a promis și oferit lui Mircea Grosaru calitatea de ”arbitru” în cadrul Curții de Arbitraj, în schimbul susținerii legii sale în Parlament. În 6 martie 2013, Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a ședinței a Colegiului de Conducere a Camerei de Comerț și Industrie a României cererea deputatului Mircea Grosaru de obținere a calității de arbitru, a determinat luarea deciziei colectivului colegiului și a votat alături de ceilalți membri aprobarea acestei cereri, în acest mod îndeplinind promisiunea făcută deputatului Grosaru Mircea în schimbul susținerii de către acesta a proiectului legislativ de interes pentru Vlasov. Prezentăm mai jos un extras dintr-o convorbire purtată de Vlasov cu Mircea Grosaru din 12 martie 2013, în care șeful CCIR îi dădea asigurări deputatului că i-a rezolvat admiterea ca ”arbitru”:

Grosaru Mircea: Auzi, Mișu? Spune-mi un lucru! Este totu ok cu dosarul ăla la…Da?

Vlasov Mihail: Da, sigur că da! S-a rezol…

Grosaru Mircea: Da?

Vlasov Mihail: Păi … Tu crezi că pe mine mă cheamă MIRCEA?

Grosaru Mircea: He…! Cum adică, mă? Da eu de câte ori ți-am promis …

Vlasov Mihail: Cel viteaz. MIRCEA cel Viteaz și merele de aur.

Grosaru Mircea: Ha, ha, ha!

Vlasov Mihail:  Da, Mircea s-a rezol…

Grosaru Mircea: Îți mulțu …

Vlasov Mihail: Da, MIRCEA! Sigur! E totu … Auzi!

Grosaru Mircea: Păi, să te gândești…

Vlasov Mihail: Da nici nu putea să nu fie…Auzi!

Grosaru Mircea: Da, da!

Vlasov Mihail: Nici nu putea să nu fie în regulă pentru că era totu în regulă. Corect și legal și-n regulă.

Grosaru Mircea: Păi, da bineînțeles, mă!

Nevasta lui Iordache, judecătoare la ÎCCJ, a fugit de sentințe grele în cazuri cu pești mari 

Magdalena Iordache a fost judecătoare la ÎCCJ până recent, fiind venită de la Judecătoria Caracal, pe care a condus-o. La ÎCCJ s-a poticnit de dosarele unora din cei mai puternici oameni publici, unul dintre ei, Adrian Năstase, fiind fostul șef politic al soțului ei. Alt personaj ”greu”  care a nimerit la Magdalena Iordache a fost unul din dosarele de corupție ale Alinei Bica (http://www.stirilekanald.ro/sotia-ministrului-de-justitie-care-a-realizat-ordonantele-privind-modificarea-codului-penal-si-gratierea-s-a-pensionat-la-doar-47-de-ani–cu-o-pensie-_77131.html ). Nevasta actualului ministru al Justiției a formulat în acea perioadă mai multe cereri de abținere. Până în urmă cu 3-4 ani era o obisnuita acceptata în sistemul judiciar, să îi fi fost admise abținerile pe motiv ca soțul ei deputat era coleg cu infractori pe care ea trebuia sa ii judece. În perioada când Magdalenei Iordache au început să i se respingă aceste cereri de ”abținere”, femeia s-a pensionat, primind pentru activitatea sa de înalt judecător fără mari cauze judecate, o pensie de aproximativ 12.000 lei/lună (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=153&cam=2&leg=2016&pag=5&idl=1 ).

În urmă cu 4 ani deputatul Florin Iordache făcea demersuri pentru promovarea legii toxice ”plasată” de penalul Mihail Vlasov unui grup de pseudo-inițiatori. Acum ursita politică i-a rezervat scaunul de ministru al Justiției, din care a lansat celebrele ”ordonanțe nocturne”, proiecte pe care susține că le-a generat în laboratoarele propriei minții. Totodată destinul ascensional a vrut ca prietena lui Vlasov, Mona Pivniceru, să fie acum judecător al Curții Constituționale, ceea ce înseamnă că ea va fi una din mâinile care vor vota dacă așa zisele ”ordonanțe de grațiere” ale ministrului Florin Iordache sunt sau nu OK. Până una alta, comentatori din Grupul Antenelor, condus de Camelia Voiculescu, au dat deja verdictul că OUG-urile de grațiere sunt bune și românii care protestează-s răi. O lume mică.

Am solicitat puncte de vedere doamnelor Mona Pivniceru, Alina Gorghiu și Camelia Voiculescu, precum și ministrului Florin Iordache, referitor la prezența lor în interceptările SRI. Pe măsură ce voi primi respectivele puncte de vedere, le voi atașa prezentului articol.

Citiți mai multe pe: http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-rc-cum-se-fac-legile-la-romani-florin-iordache-alina-gorghiu-si-alte-personaje/

Solidaritate

colaj-injurii
Mulțumesc ActiveWatch și Centrului pentru Jurnalism Independent, precum și ziariștilor și tuturor prietenilor care au reacționat în ultimele 36 de ore la modul lipsit de onoare în care familia mea a fost intimidată și rușinată. Am încercat mereu să-mi menajez părinții pensionari, nespunându-le nici măcar când publicam anchete despre Slănic Moldova, ca să nu îi încarc sufletește inutil. Acum răzbunarea pe articolele mele s-a întors asupra mamei mele și a tatălui meu, care-s nevinovați. Acum ai mei sunt mai bine, după cele de ieri. Celor care au vopsit acele mesaje pe 6 stâlpi și o bancă în cartierul unde locuiesc ai mei, sper să se pună un pic în pielea mea și alor mei și sper să conștientizeze că nu le-ar fi ușor dacă li s-ar întâmpla asta părinților lor, când ar ieși într-o zi pe stradă. De aceea îi rog să aibă o urmă de rușine și să nu mai facă astfel de ticăloșii data viitoare. Într-o zi mafia din Slănic Moldova se poate întoarce împotriva oricui din membrii comunității și să îi facă rău, așa cum a făcut-o în trecut cu oricine i-a supărat, în unele cazuri cu violență fizică în stil mafiot (cum slănicenii bine știu, dar tac), alteori cu controale de la autoritățile controlate de gruparea lor și de eliminare din afaceri. E important ca oamenii din comunitate să reacționeze și să nu mai înghită mojiciile lor. Sper ca autoritățile să identifice și să urecheze pe cel/cei care au făcut asta. Și într-o zi poate că DNA-ul și DIICOT-ul vor vrea să cerceteze pe cei care au capturat stațiunea și orașul.

AJUTOR (Singura mea armă e cuvântul și cu el mă apăr pe mine și pe cei dragi)

Din vina mea, fiindcă sunt jurnalist de investigații, familia mea trăiește sub teroare. Ai mei nu se mai simt în siguranță. În ce țară am ajuns să trăiesc? Fac apel la sprijin din partea tuturor prietenilor să reacționeze public, ca urmare a reflectorului pus pe ei, cei care îmi chinuie familia să conștientizeze că lor ar trebui să le fie rușine pentru ceea ce fac, nu nouă și să înceteze. Familia mea este intimidată în cel mai josnic mod, la scurt timp după publicarea unor materiale care demască grupările apropiate de Viorel Hrebenciuc, din Slănic Moldova. Am înțeles că indivizi dubioși vopsesc bănci și stâlpi în Slănic Moldova cu numele familiei mele și cu injurii la adresa familiei mele. Nu înțeleg cine sunt cei care ne vor răul, dar pot bănui, deși încă nu am dovezi. Eu nu am avut dușmani în Slănic Moldova până la publicarea unei serii de investigații despre membrii ”grupării Ficheș”, coagulată în jurul unui controversat primar PSD, care e finul lui Viorel Hrebenciuc și al cărui prag l-au călcat numeroși corupți. E vorba de o grupare implicată în devalizarea stațiunii Slănic Moldova, de implicarea în scandalul RAFO și, mai recent, de implicarea în cea mai mare retrocedare ilegală de pădure din România, unde procurorii DNA zic că liderul grupării Ficheș, Viorel Hrebenciuc, urma să-și ia cea mai mare șpagă cunoscută, de aproape 30 milioane euro. Tot eu am arătat și că mama controversatului ex-primar PSD Andrei Șerban și șefa de cabinet a lui Hrebenciuc și-au împărțit hotelul de 5 stele Perla și că Hrebenciuc l-a împroprietărit pe Costel Cășuneanu cu un teren valoros lângă Vila Salvamont de la Izvoare, iar la două luni după aceea, Cășuneanu i-a vândut lui Hrebenciuc pe 5 pachete de țigări o parcelă ultravaloroasă de 500 mp din acel teren. Eu am arătat și jocurile murdare din jurul izvoarelor din Slănic Moldova, care au ajuns în Guvernarea Năstase sub controlul aceleiași grupări Ficheș. Acum, la scurt timp după apariția acelor articole și după intrarea în dialog contondent cu un postac de-al lui Andrei Șerban, au început atacurile din partea unor necunoscuți. Familia mea (mama și tatăl meu) este terorizată de mafia din Slănic Moldova, care vopsește pe stâlpi și bănci mesaje denigratoare despre familia mea. Șeful poliției din Slănic Moldova este finul lui Andrei Șerban, cel care e nominalizat în anchetele mele. Sper ca în ciuda acestei relații de afinitate, șeful poliției să fie vertical și să ia totuși măsuri și să amendeze pe cei care vopsesc stâlpi și bănci cu numele familiei mele și cu mesaje injurioase. Dacă nu va face asta, înseamnă că șeful poliției Slănic Moldova e fie incompetent, fie protejează membri de grupuri infracționale. Am sesizat Poliția din localitate și voi face demersuri până la nivel de șef al Poliției Române și de Ministru de Interne și nu numai, dacă nu se încetează cu intimidările la adresa familiei mele. Nu îi doresc nici lui Andrei Șerban, nici postacilor, finilor și protejaților lui, care i-au ciugulit din palmă, ca cineva să se le hărțuiască familiile. Știu că PSD e la guvernare cu o majoritate parlamentară solidă și că se simt pe cai mari. Știu că acum PSD încearcă în forță să albească infractorii prin modificarea legilor. Nu e corect ca familia unui jurnalist care a arătat faptele de ticăloșie și corupție, să fie intimidată și rușinată în acest mod demn doar de o țară guvernată de mafia. Rog autoritățile să ia măsuri. Dacă nu-i vor prinde, rușinea va fi a polițiștilor care nu-și fac treaba în orașul Slănic Moldova. Ei sunt cei care ar trebui să îi protejeze pe mama mea și pe tatăl meu, care sunt pensionari și nu au puterea să reziste emoțional acestor mesaje obscene care împânzesc localitatea, fără ca poliția să se fi sesizat singură privitor la existența acestei invazii de mesaje denigratoare. Un oraș cu stâlpi mânjiți, cu o familie ”umilită” și fără nici un vinovat identificat de polițiști.

Astea sunt textele după publicarea cărora am început să am dușmani în Slănic Moldova:

http://www.romaniacurata.ro/exclusivdocumente-super-combinatia-de-5-stele-a-lui-hrebenciuc-cum-a-fost-devalizata-perla-moldovei-afaceri-cu-firme-de-stat-offshore-uri-fii-fini-si-nasi/

și

http://www.romaniacurata.ro/regele-asfaltului-costel-casuneanu-a-cumparat-cu-2-400-euro-terenul-unui-izvor-din-statiunea-slanic-moldova/

și

http://www.romaniacurata.ro/explozivdocumente-vezi-cum-a-devenit-hrebenciuc-proprietarul-a-500-mp-de-teren-intr-o-statiune-platind-cat-pentru-5-6-pachete-de-tigari/

și

http://www.romaniacurata.ro/protest-al-locuitorilor-statiunii-slanic-moldova-pentru-ca-izvoarele-curative-sa-se-intoarca-la-comunitate/

și

http://www.romaniacurata.ro/statiunea-slanic-moldova-deschide-o-campanie-publica-de-donatii-pentru-rascumpararea-izvoarelor-minerale-cu-rol-curativ/

RETROSPECTIVĂ 2016. Seria ”Ascensiunea lui Victor Ponta” a fost publicată pe acest blog în prima jumătate a lui 2014, după ce mi-a fost cenzurată de media centrală, fiind ținută la sertar în intervalul nov. 2012-sept. 2013. Ulterior căderii Guvernului Ponta, presa mainstream și-a întors privirea asupra materialelor mele. Începând cu 2016 respectiva serie poate fi citită în varianta updatată, accesând linkurile de mai jos:

Episodul I:  În anii ’90, Victor Ponta și-a început viața de adult ca om de afaceri în domeniul instalațiilor. A fost abonat la contracte cu statul, inclusiv cu RAAPPS și cu Bancorex. Și a încălcat inclusiv legea

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/ascensiunea-unui-premier-al-romaniei-406716

Episodul II: Victor Ponta, acționar la o echipă de fotbal cu acționariat controversat

http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/-ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-ii–victor-ponta–actionar-la-o-echipa-de-fotbal-cu-actionariat-controversat-406968

Episodul III: Victor Ponta a lucrat ca avocat pentru familia Udrea-Cocoș

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-iii—victor-ponta-a-lucrat-ca-avocat-pentru-familia-udrea-cocos-407379

Episodul IV: Victor Ponta a obținut bani nemeritați „doar cu buletinul“

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/victor-ponta-a-obtinut-bani-nemeritati-%E2%80%9Edoar-cu-buletinul%E2%80%9C–ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-iv–407584

Episodul V: Victor Ponta a iertat Rompetrol de jumătate de miliard de dolari și a amânat majorarea redevențelor Petrom

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/-ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-v–victor-ponta-a-iertat-rompetrol-de-jumatate-de-miliard-de-dolari-si-a-amanat-majorarea-redeventelor-petrom-408029

Episodul VI: Clienți ai firmei de contabilitate a familiei Ponta au folosit „rețeaua de exterminatori de SRL-uri“

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/-ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-vi–clienti-ai-firmei-de-contabilitate-a-familiei-ponta-au-folosit-%E2%80%9Ereteaua-de-exterminatori–de-srl-uri%E2%80%9C-408202

Episodul VII: Dans al pinguinului transpartinic cu nume grele din politică

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-vii–dans-al-pinguinului-transpartinic-cu-nume-grele-din-politica-408661

Episodul VIII: Contract pe bani europeni de la Liviu Dragnea, cu o lună înainte ca Victor Ponta să devină prim-ministru

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/-ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-viii–contract-pe-bani-europeni-de-la-liviu-dragnea–cu-o-luna-inainte-ca-victor-ponta-sa-devina-prim-ministru-408870

Episodul IX: Victor Ponta și-a luat apartament de lux într-un cartier înțesat de interese politice

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-ix–victor-ponta-si-a-luat-apartament-de-lux-intr-un-cartier-intesat-de-interese-politice-409354

Episodul X: Mircea Cărtărescu a crescut lângă Moara Dâmbovița, demolată pentru cartierul politic unde locuiește Ponta

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-x–mircea-cartarescu-a-crescut-langa-moara-dambovita–demolata-pentru-cartierul-politic-unde-locuieste-ponta-409634

Epsiodul XI: Grupul de interese care a pus mâna pe Piața Crângași 

http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/-ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-xi–grupul-de-interese-care-a-pus-mana-pe-piata-crangasi–410132

Episodul XII: Cine a sponsorizat Echipa de raliu a lui Ponta

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/episodul-xii–cine-a-sponsorizat-echipa-de-raliu-a-lui-ponta-410406

Episodul XIII: Fabuloasa poveste a unui „off-shore uman“

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/ascensiunea-unui-premier-al-romaniei–episodul-xiii–fabuloasa-poveste-a-unui-%E2%80%9Eoff-shore-uman%E2%80%9C-410880

Episodul XIV: Petre Ion, cel mai mare om de afaceri din România

http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/petre-ion–cel-mai-mare-om-de-afaceri-din-romania-411113

EXPLOZIV. Parcurile Naționale sunt de fapt SRL-uri menite să facă profit? Întreținerea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița costă Romsilva doar 150.000 euro pe an, dar valoarea arborilor tăiați în Parc e mult mai mare. Deși silvicultor, fostul șef al Parcului Național ar băga 60% din parc în protecție integrală și strictă

Cercetătorii care au elaborat Planul de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița au fost vehement contestați de Romsilva fiindcă în urma unui studiu științific au propus creșterea zonei de pădure cu interdicție la tăiere de la 22% la 55%.

Stigmatizați și marginalizați, cercetătorii din echipa de proiect și-au pierdut încrederea în capacitatea sistemului de a rezolva cu ”dreaptă măsură” și ”bună credință” acest conflict cu Romsilva. De aceea au apelat la ajutorul jurnaliștilor România Curată, în contextul în care SAR e și membru fondator al Southeast Europe Coalition on Whistleblower Protection (https://see-whistleblowing.org/ ).

Astfel am intrat în posesia unor documente care arată metodele prin care Romsilva, inclusiv ajutată de oficiali din Ministerul Mediului, a încercat stoparea aprobării Planului de Management de către Ministrul Mediului.

După publicarea de către România Curată a unei serii de articole despre soarta pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei Beușnița, care se decide în această lună, avem și reacția unui fost director din cadrul Romsilva. Fost șef de ocol silvic, acesta e primul ”silvicultor”, care admite în cunoștință de cauză că cercetătorii USAMVB Timișoara au dreptate.

E vorba de Ștefan Dascălu, care timp de 6 ani a fost director din partea Romsilva al Administrației Parcului Național Cheile Nerei Beușnița. Dascălu a fost înlocuit în 2013 de Romsilva, după ce echipa lui de rangeri a prins la braconaj pe raza parcului o trupă de vânători condusă de unul din liderii PNL ai județului, Mircea Ciobanu (http://www.romaniacurata.ro/caz-grav-de-braconaj-intr-un-parc-national-cu-nume-grele-implicate-musamalizat-de-procurori/ și http://expressdebanat.ro/exclusiv-seful-ajvps-mircea-ciobanu-prins-la-braconat-in-parcul-national-cheilei-nerei-beusnita-vezi-ce-vedeta-l-a-insotit/ și http://www.argument-cs.ro/vechi/content/braconieri-de-lux-%C3%AEn-parcul-na%C5%A3ional-cheile-nerei-beu%C5%9Fni%C5%A3a și http://www.puterea.ro/dezvaluiri/exclusiv-noua-persoane-printre-care-si-seful-ajvps-caras-severin-au-vanat-ilegal-in-parcul-national-cheile-nerei-beusnita-123119.html și http://www.green-report.ro/la-vanatoare-intr-un-parc-national/ și ).

Înainte de acest incident, Dascălu făcuse memorii inclusiv la Ministrul Mediului Laszlo Borbely, pentru a împiedica concesionarea către vânători a unor suprafețe pe raza Parcului Național. Profesionalismul lui Ștefan Dascălu nu e contestat, el mutându-se ulterior ca director al Administrației Geoparcului Mehedinți (administrat de CJ MH), de trei ori mai întins ca suprafață decât Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Ulterior debarcării sale, Romsilva a adus în locul lui un consilier local UNPR, depistat ulterior de ANI ca fiind în conflict de interese (https://www.integritate.eu/Comunicate.aspx?Action=1&NewsId=2165&M=NewsV2&PID=20 ).

Reproducem dialogul edificator purtat de subsemnatul cu Ștefan Diaconu, cel care a coordonat Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița timp de 6 ani:

DB: Cât de valoros e Parcul Nera?

Ex-oficial Romsilva: Eu îl consider printre cele mai valoroase Parcuri din România datorită faptului că adăpostește cele mai interesante habitate forestiere din țara noastră, inclusiv păduri cu alun turcesc și arborete de fag, ca să nu mai vorbim de flora erbacee. Iar Nera e unul din cele mai bune râuri pentru rafting din România. Are un sector de 20 km pe care poți să navighezi.

DB: Dumneavoastră nu v-ați ocupat de partea de zonare, nu?

Ex-oficial Romsilva: Ba da. M-am ocupat un an de zile.

DB: Să îmi spuneți, vă rog frumos, de ce dumneavoastră fiindcă aveți experiență și ați simțit Parcul Nera și chiar l-ați văzut ca fiind unul din cele mai frumoase din țară, credeți că e nevoie de creșterea suprafeței de protecție integrală sau nu? Trebuie menținută la nivelul actual?

Ex-oficial Romsilva: Este. Nu vedeți ce se întâmplă în România cu defrișările și cu toate chestiile astea mafiote? Se taie, se taie și se fură în continuare. Să nu credeți că s-a stopat.

DB: Dacă ați avea puterea de a mări suprafața zonei protejate din Parcul Național Cheile Nerei, cu cât extinde-o? Cu ce procent ați crește-o?

Ex-oficial Romsilva: Toate arboretele care n-au fost parcurse cu tăiere, sau au peste 80 de ani eu nu le-aș mai prinde la tăiere, cum se procedează acum. Cam 60% le-aș băga în zona de protecție strictă și integrală că și în una și în cealaltă nu se fac tăieri.

DB: Ați crește zona de protecție cu 60% sau ați crește-o la 60% din suprafața Parcului? Vă întreb, fiindcă e vorba de două cifre total diferite.

Ex-oficial Romsilva: 60% din suprafața Parcului să fie în zonă de protecție.

DB: Ce știți despre Planul de Management elaborat pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița?

Ex-oficial Romsilva: Planul de Management a fost, și îmi place să cred despre mine că sunt elementul neutru, printre cele mai bune planuri din toată Romsilva. Mă refer la Planul de Management făcut de profesioniști, care, să știți, chiar au parcurs terenul.

DB: Vorbim de cine?

Ex-oficial Romsilva: E vorba de cei de la Universitatea de Agronomie de la Timișoara, plus specialiștii externi, că să știți că nu numai ei au lucrat. Au lucrat specialiști pe pajiști, specialiști pe habitate forestiere, specialiști pe păsări și specialiști pe plan. Deci fiecare a fost cu partea lui.

DB: Cât timp ați condus Parcul Național Cheile Nerei Beușnița?

Ex-oficial Romsilva: Vreo 6 ani, iar de 2 ani sunt la Geoparcul Platoul Mehedințiului…N-am mai vrut să lucrez la Romsilva.

DB: Și înainte de asta?

Ex-oficial Romsilva: Înainte am fost la Parcul Natural Porțile de Fier, responsabil de Relația cu Comunitățile.

DB: De ce ați plecat de la Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița?

Ex-oficial Romsilva: Pe românește, a trebuit să plec forțat. Ce să fac? Am fost chemat și mi s-a sugerat să plec la Mehedinți?

DB: De ce? Fiindcă v-ați opus vânătorilor pe raza Parcului Național?

Ex-oficial Romsilva: Da, pentru chestia cu vânătoarea. Că m-am opus acolo la braconaj. A fost un eveniment. Noi l-am depistat (n.r. evenimentul), eu a trebuit să mă retrag, iar șefului de ocol i s-a făcut dosar penal. Asta a fost soluția.

DB: Cum, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița era permisă vânătoarea?

Ex-oficial Romsilva: Eu am făcut un demers pe când era ministrul Borbely și pentru faptul de a anula un contract de vânătoare. I s-a atribuit unei asociații de vânătoare un fond de vânătoare în rezervație, în Nera. Ori conform legislației actuale, în Parcurile Naționale nu este permisă vânătoarea.

DB: Cine a atribuit contractul ăla?

Ex-oficial Romsilva: Eu am făcut raportul ăla ca Ministerul Mediului să-l scoată de la licitație, l-am trimis personal ministrului Borbely și nu mi s-a dat nici un fel de răspuns. Din contră, au venit cu adjudecarea licitației.

DB: Cine a câștigat?

Ex-oficial Romsilva: Asociația de Vânătoare Oravița.

DB: Care era bugetul anual pe care-l cheltuia Romsilva cu Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, în cei 6 ani cât ați condus Administrația Parcului?

Ex-oficial Romsilva: 500.000 lei/an -600.000 lei/an cu fond de salarii, cu toate cheltuielile, cu administrarea, cu tot.

DB: Spuneți-mi vă rog cât lemn scotea Romsilva din lemnul care ieșea din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița?

Ex-oficial Romsilva: Aici noi nu mai aveam tangență. Nici măcar nu ne cereau vreun acord de principiu, dacă era să dai vreo viză. Ei făceau licitația publică și te pomeneai că ăla taie acolo fără să te înștiințeze că se taie parchet. Aflai de la agentul de la agentul de teren, de la ranger: ”Uitați, s-a dat un parchet în exploatare”.

DB: Dumneavoastră ați lucrat și în silvicultură? Ați lucrat și în Romsilva, nu? Mă refer la altceva decât munca de la Parcuri Naționale.

Ex-oficial Romsilva: Da, da, da.

DB: Spuneți-mi, din experiența dumneavoastră, ochiul dumneavoastră de profesionist ce vă spune: Romsilva scotea anual din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița lemn cu o valoare mai mare de 600.000 lei, cât era bugetul anual de cheltuieli al Administrației Parcului?

Ex-oficial Romsilva: Da, da. Fără probleme. Fără probleme scotea, fiindcă lucra cu patru Ocoale Silvice. Lucra cu Bozovici, cu Anina, cu Sasca și ceva din Moldova Nouă. Deci lucra cu ocoalele acestea și scoteau.

Închei acest material citând pe unul din cercetătorii care au realizat studiul științific din Cheile Nerei: ”Am lucrat, pentru mamifere, cu camere foto automate, cu senzori de mișcare. În parcul acesta e plin de braconieri, chiar dacă vânătoarea este interzisă (dar interzisă până la limita parcului, în condițiile în care nici mamiferele, nici braconierii, nu știu, respectiv nu vor să știe unde e aceasta). Ne-au furat câteva camere automate, am recuperat o parte din ele. Ce am gasit inregistrat? Braconieri, câini de vânătoare, mașini de teren fară numere de înmatriculare, din păcate și pădurari. Am găsit și pui de râs împușcat. Nu mi-am revenit destul timp dupa asta, încă mă întreb cu ce a deranjat acel pui și ce fel de creaturi i-au curmat viața…”