Numele președintelui Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu, este vehiculat mai intens în presa acestei perioade ce precede Referendumul privind modificarea Constituției, pentru clarificarea definiției căsătoriei, ca uniunea între ”soț și soție”, nu între ”doi soți”. Asta deoarece Mihai Gheorghiu este probabil cel mai vizibil membru al ”Comitetului de iniţiativă” care s-a ocupat cu strângerea, cu ajutorul a aproximativ 80.000 de voluntari, a 3 milioane de semnături pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea articolului 48, alineat 1, din Constituţia României.
Sursa foto: http://www.deskgram.net
Din acest motiv, am încercat să realizez un profil complet al lui Mihai Gheorghiu, care pe lângă informațiile din bio-ul propriu afișat pe site-ul Coaliției pentru Familie (vezi captura foto de mai jos), are în CV-ul personal și o serie de aspecte mai puțin cunoscute publicului larg.
Sursa foto: http://www.coalitiapentrufamilie.ro
Am descoperit că președintele Coaliției pentru Familie a intrat în afaceri cu Cătălin Harnagea, ex-șef al spionajului extern, iar una din administratoarele firmei lui Harnagea-Gheorghiu, a fost parteneră cu nora lui Ioan Talpeș, alt director al SIE.
Concret, Mihai Gheorghiu deține o jumătate din Icar Publishing SRL (vezi mai jos capturile foto din Monitorul Oficial), o afacere care se ocupă cu publicarea de cărți. Partener de afaceri cu Mihai Gheorghiu este Cătălin Harnagea, fostul șef al spionajului românesc extern. Această firmă nu este unica interacțiune dintre Gheorghiu și fostul șef al SIE.
Sursa foto: Monitorul Oficial
Sursa foto: Monitorul Oficial
Sursa foto: Monitorul Oficial
Harnagea a condus Serviciul de Informații Externe în perioada 1997-2001, în perioada guvernării Convenției Democrate Române. Din CDR făcea parte și PNȚ-CD, partid pe listele căruia a fost ales Mihai Gheorghiu ca deputat în legislatura 1996-2000. Jumătate din mandatul său de parlamentar, Gheorghiu a fost, conform site-ului Camerei Deputaților (vezi capturile foto de mai jos), secretarul ”Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe”. Practic, Mhai Gheorghiu a fost unul din coordonatorii civili ai supravegherii activității șefului SIE, Cătălin Harnagea, cel care 9 ani mai târziu urma să îi devină asociat.
Sursa foto: www.cdep.ro
Sursa foto: www.cdep.ro
Ca legislator Mihai Gheorghiu s-a remarcat printr-o activitate nu foarte fecundă. A avut în total 10 inițiative legislative, dintre care 9 au fost clasate ori respinse (vezi captura foto de mai jos). Singura inițiativă din mandatul său de deputat care a fost transpusă într-o lege, e una care s-a preocupat tot de activitatea SIE.
Proiectul legislativ cu care deputatul Mihai Gheorghiu a avut succes este Legea 138 din 24 iulie 2000 pentru completarea art. 20 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe. Modificarea adusă legii SIE de inițiativa lui Gheorghiu a fost următorul alineat: ”Înzestrarea cu unele bunuri şi executarea de lucrări contra cost se pot realiza şi prin structuri proprii, pe baza de contractări cu parteneri externi şi interni”. Practic SIE, condus la acel moment de Cătălin Harnagea, primea o mai mare libertate în cheltuirea banilor pentru propria dezvoltare organizațională.
Am cerut puncte de vedere atât lui Cătălin Harnagea (care în prezent ocupă funcția guvernamentală de director general al programului RoAid, din subordinea MAE) cât și lui Mihai Gheorghiu, încercând să afle contextul în care cei doi au devenit parteneri de afaceri, dar și dacă această asociere a președintelui Coaliției pentru Familie cu un fost șef al spionajului extern, nu riscă să umbrească demersurile de inițiere a Referendumului pentru Familie. Domnul Harnagea nu a dat curs solicitărilor noastre, iar domnul Gheorghiu ne-a rugat să reproducem întocmai răspunsurile sale:
Întrebări 1:
”Care este contextul în care v-ați asociat cu dl Harnagea în firma Icar Publishing? Cum ați găsit sediul social și ce tip de activități a prestart firma? Considerați că demersal dvs de inițiere a referendumului poate fi umbrit de asocierea dvs cu un fost șef al SIE?”
Răspuns 1:
”Nici eu și nici domnul Harnagea nu mai dețineam de mult vreo funcție, astfel încât posibilitatea ca doi cetățeni ai acestei țări să se asocieze pentru publicarea de cărți mi se pare absolut rezonabilă, nu doar legală.
Nici una din calitățile oficiale deținute anterior de o persoană nu poate impieta asupra libertății sale ulterioare de asociere, orice aluzie și etichetare fiind demne de perioadele cele mai negre din istorie sau frizând amenințarea ori manipularea prin dezinformare.
În mod similar, orice etichetare aluzivă a inițiativei cetățenești a 3.000.000 de români pornind de la astfel de asocieri manipulative va fi supusă rigorilor legii”.
Întrebări 2:
Nu înțeleg ultimul dvs paragraf. Dvs nu aveți nici un rol în inițiativa de demarare a referendumului? În spațiul public Coaliția pentru Familie pe care o prezidați, apare ca principal promotor privat (anterior deciziei la nivel guvernamental) al ideii de referendum. Vă rog să mă ajutați să clarific acest aspect. În plus, vă rog să îmi spuneți dacă aveți cunoștință de existența unui dosar penal pentru fapte de corupție deschis pe numele dlui Mircea Tudor. Caz în care, nu considerați că acest dosar afectează imaginea Coaliției? În plus, dvs aveați cunoștință că la demisolul clădirii unde a funcționat sediul social al firmei Icar Publishing funcționează și o firmă de aparatură de supraveghere a unui specialist israelian in securitate? De asemenea vă rog să aveți bunăvoința să exprimați și un punct de vedere referitor la durata și contextul relației dvs cu dl Harnagea, de la debuturi și până acum. Vă rog să înțelegeți întocmai demersal journalistic de cunoaștere a profilului dvs ca fiind unul total legitim, în contextual referendumului, care dpdv politic e susținut de o coaliție politică cu grave derapaje de la apărarea intereselor cetățenilor în domeniul Justiției, coaliție care lansează referendumul fix îna propierea deznodământului legislației pe Justiție, a numirii șefului DNA, a lansării temei grațierii și amnistiei. Sper că înțelegeți perfect corect demersul jurnalistic”.
Răspuns 2:
”Vă solicit să redați întocmai și complet răspunsul meu. Orice asociere pe care o faceți între persoana mea și Coaliția pentru Familie pe de o parte și entități politice sau de altă natură, prezente ori trecute, vor fi supuse imediat sub rigorile legii. Restul elementelor de roman pe care le manipulați în întrebări, îmi sunt străine și nu vor fi tolerate ca mijloc de dezinformare”.
Firma ex-șefului SIE și a președintelui Coaliției pentru Familie, administrate de partenera norei lui Ioan Talpeș
Icar Publishing a avut patru administratori începând din 2009 încoace. Primii administratori au fost Cătălin Harnagea și Mihai Gheorghiu.
Între 23 septembrie 2009 și 16 iulie 2010, locul lor în administrarea societățiii a fost luat de Anca Cătălina Streinu, care în paralel lucra și ca directoare în cadrul ”Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni” (entitate al cărei director executiv a fost Mihai Gheorghiu până la jumătatea anilor 2000). În raportul de activitate pe 2016 al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, Anca Cătălina Streinu apare menționată ca trimisă în judecată de Institut (vezi pagina 79 din link) pentru presupusa prejudiciere a instituției cu 480.000 lei în intervalul 01.01.2008-15.10.2009. O parte din prejudiciul imputat Ancăi Streinu datează de când aceasta lucra simultan la Institut și administra și firma asociaților Harnagea-Gheorghiu. Procesul de recuperare a presupusului prejudiciu este încă pe rol, motiv pentru care până la o sentință definitivă, asupra Ancăi Streinu trebuie să primeze prezumția de nevinovăție.
Al patrulea nume succedat în administrarea Icar Publishing SRL se numește Andreea Radu (Hagiopol) și a ocupat această poziție din aprilie 2014 până în iulie 2017 (vezi capturile foto de mai jos).
Sursa foto: ONRC
Sursa foto: ONRC
Andreea Radu apare de-a lungul timpului în mai multe firme controlate de Cătălin Harnagea și ale lui Dorin Marian, ex-șeful cancelariei primului ministru Călin Popescu Tăriceanu lui Dorin Marian. Spre exemplu, Andreea Radu a fost numită în 2005 administrator al Icar Business Research, firmă despre care agenția Mediafax a vehiculat că ar fi fost implicată în vehicularea comisioanelor din contractul EADS, subiect despre care am scris și aici.
Administratoarea firmei unde asociat este președintele Coaliției pentru Familie apare însă în afaceri și cu soția fiului altui director al SIE. E vorba de Veronika Aliosheva Talpes, cea de-a doua nevastă a lui Codru Talpeș, fiul lui Ioan Talpeș, directorul SIE din perioada 1992-1997. Nora lui Talpeș e cea de la care Andreea Radu a cumpărat 50% din societatea Tyhad Impex SRL în anul 2005, cele două derulând afaceri împreună aproximativ până în 2006. O investigație a EVZ identificase că un punct de lucru ale firmei Tyhad Impex a funcționat în Timișoara, într-un spațiu subînchiriat de la un controversat șef al „Doi ş’un sfert“ Timiș.
Sursa foto: agregator MOF
Andreea Radu, administratoarea Icar Publishing, a fost pusă în 2007 să administreze și business-ul SVN Business SRL, deținut în parte de un partener al controversatului dispărut Codruț Marta, pe nume Stan Virgiliu Nicolae. Tot Andreea Radu a fost asociată și cu Alexandru Eduard Zamă și Dan Mihai Pencea, doi patroni de localuri care l-au înfundat pe directorul adjunct al Poliției Capitalei, Roberto Ababei. Acesta a fost condamnat în 2016 la 3 ani de închisoare pentru primirea în 2015 unei șpăgi de 13.000 euro de la cei doi. Andreea Radu, în tandem cu Zamă și Pencea, a înființat în 2010 Kaldi’S Coffee. Numele lui Zamă mai apare și într-o investigație din 2007, când, în calitate de comisar al Gărzii Financiare, apărea menționat ca prezumat client al ”rețelei de prostituție Shanghai”, subiect despre care a scris recent și Tolo. Pencea și Zamă au deschis pe lângă localuri și spații de vânare a alimentelor în Spitalul Universitar București și la Institutul Clinic Fundeni. La punctele de lucru ale Edda Food deschise în Spitalul Universitar București, un ziarist descoperise în 2014 că clienților li se emiteau pseudo-bonuri fiscale, fără nici un fel de valoare contabilă.
Începând din anul 2017, Icar Publishing este în insolvență (vezi captura foto de mai jos), datorând aproximativ 2,1 milioane RON către BRD.
Sursa foto: Buletinul Procedurilor de Insolvență
Mihai Gheorghiu, membru în același ONG cu Marian Munteanu, deconspirat ca fost colaborator al Securității
Pe partea ONG-istică, Mihai Gheorghiu apare de-a lungul vremii ca membru într-o serie de asociații, printre care ”Asociația Prietenii lui Nae Ionescu”, alături de Mihai Răzvan Gărbur, Mircea Gherbveț, Gabriel Nuță, Theodor Nițu, Luminița Amței, Carmen Adina Bica, Eugen Popescu, Cătălin Avramescu, Șerban Milcoveanu, Florin Stuparu, Claudia Munteanu, Dionisie Tomoaia, Mugurel Vasiliu, Gabriel Hanganu, Sorin Bragan, Daniela Plăcintescu, Andrei Dârlău, Marian Munteanu, Bogdan Diaconescu și Ciprian Stoianovici.
Pe Gheorghiu, figură activă atât în zilele Revoluției, cât și în protestele studențești pro-democrație din anii 90, îl regăsim în această ce-a de-a doua asociație alături de soții Munteanu. Tovarășul de arme din anii 90 al lui Mihai Gheorghiu, Marian Munteanu, cunoscut ca figură emblematică a Ligii Studenților, e cunoscut ca lider al protestelor studențești înăbuite de minerii conduși de Miron Cozma, devoalat peste ani ca fiind sursa ”Paul” a Securității. Ironia sorții a făcut ca în 2016 să aflăm că și liderul mișcării studențești oprimată brutat în cursul mineriadelor, a fost colaborator al Securității, având pseudonimul ”Ioan”.
Nu există nici o dovadă a implicării serviciilor secrete în Referendumul pentru familie, însă există un ”dar”
La finalul acestui text simt nevoia să emit câteva considerente de natură personală. Acest articol nu este menit a duce cititorii înspre concluzia că Mihai Gheorghiu, fiindcă a intrat în afaceri cu un fost șef al serviciilor secrete, este obligatoriu și promotorul în spațiul public a agendei ascunse a acestora. Însă există un mare ”dar”, dat fiind că Referendumul pentru Familie are loc într-o perioadă extrem de tulbure și complicată, în care numărătoarea inversă legată de intrarea în vigoare a legilor anti-justiție e pe final, în care se pregătește numirea unui nou șef al DNA, al cărui chip îl putem intui dacă privim la portretul Adinei Florea, prima (și unica refuzabilă) dintre cele două propuneri în urma cărora se va stabili cine va prelua șefia luptei anticorupție. În plus, colac peste pupăză, în ultimele săptămâni și-a făcut loc în spațiul public ideea unei initiative legislative pentru ”grațiere și amnistie” ca semn de bunăvoință a societății față de semenii care au călcat strâmb, în cinstea sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.
Într-un astfel de moment plin de ”teme toxice” pe agenda publică, faptul că Guvernanții bagă la înaintare un Referendum pe o temă sensibilă, care stârnește ”maximă înflăcărare”, cum e cazul protejării societății de ”căsătoriilor gay”, eu unul cred că e de fapt folosită ca o perdea de fum, menită pe de o parte să consume din ”focul interior” pe care fiecare dintre noi îl avem pentru ”cauze drepte”. Dacă ne consumăm energia dezbătând tema legitimă și necesar a fi dezbătută și decisă a ”acceptării căsătoriilor gay”, eu cred că nu ne mai rămâne ”nerv” sau ”vână” pentru a apăra cauza ”dreptății”, care spune că ”hoția e hoție și hoțul trebuie să fie pedepsit, dar și să returneze ce a furat”. Cauza ”dreptății” e opusul OUG 13 și a tot ce a urmat în materie de antireformă în Justiție din februarie 2017 până la acest moment.
Timingul acestui Referendum nici nu se putea să fie mai prost. Vine fix când vocile europene sunt tot mai tranșante împotriva mizeriilor actualei clase politice, care ne conduce (înapoi în timp). Și atunci, când aflu că Gheorghiu e partener cu Harnagea, e legitim pentru mine să-mi pun întrebarea dacă nu cumva clasa politică nu doar că a profitat de munca ”Comitetului de Inițiativă pentru modificarea Constituției”, dar nu cumva însăși ideea de organizare a acestui Referendum ar putea să fie ”ingineria” unor cercuri de interese care vizează o agendă ascunsă, ce diferă de interesele generale ale societății românești?
Nu am răspuns la această întrebare. Reprezentanții Coaliției pentru Familie insistă apăsat că inițiativa lor e un demers 100% civic. În mod cert, indiferent care e adevărul, pentru teza ”demersului imaculat” nu e oportun la ”nivel de percepție” ca Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie, să fie partener în unica firmă în care a deținut vreodată părți sociale, cu un fost șef al spionajului (Cătălin Harnagea) și să aibă ca administrator o tânără care a fost asociată cu nora unui alt șef al spionajului (Ioan Talpeș). La fel cum nu ajută că alt membru al ”Comitetului de Inițiativă”, omul de afaceri milionar Mircea Tudor (vezi captura foto mai jos), are un dosar de corupție deschis de DNA, aflat în prezent pe rolul instanțelor, urmare a unor ”curioase” contracte cu statul.
Sursa foto. www.coalitiapentrufamilie.ro
Repet, e dreptul constitutional al fiecăruia dintre noi la liberă asociere (deci și al dlui Gheorghiu de a se asocia cu dl Harnagea) și nu am nici cea mai mica dovadă că Mihai Gheorghiu ar face parte din vreo conspirație ocultă cu misiunea de a plasa ”o temă fierbinte cum e cea de legitimizare a căsătoriilor gay” într-un moment ”propice” pentru o clasă politică aflată la finalul implementării unei agende anticetățean.
Însă consider că la nivel de percepție publică era ”ideal” ca profilul omului care e probabil cel mai vizibil pionier al luptei pentru apărarea familiei tradiționale, să nu conțină parteneriatul cu un greu din SIE. Eu, unul simt nevoia asta de a nu mai vedea peste tot oamenii serviciilor (foști ori actuali), într-o Românie în care ”revoluția oamenilor” din 1989 a fost ”deturnată” de o ”lovitură de palat” a inițiaților, care ulterior au căpușat economia, justiția și prin efect de domino toate sferele sociale, compromițând generații de destine de români. Era nevoie, după ce în ultimii doi ani am aflat că atât liderul studenților, cât și cel care a înnăbușit protestele din Piața Universității, au fost unul ”Ioan” și altul ”Paul”. Era nevoie, după ce băieții deștepți din serviciile secrete și prietenii lor, au prosperat din privatizări, retrocedări și contracte cu statul. La fel cum, eu, unul, aveam nevoie ca guvernanții care organizează ”Referendumul pentru familia tradițională” să nu fi fost Tăriceanu (omul cu 5 neveste, care a jurat credință pe viață în fața altarului și apoi s-a răzgândit), sau Dragnea (omul care și-a părăsit nevasta, ca să-și tragă iubită de vârsta copiilor lui). Pur și simplu, întreg contextul lansării în arena publică a acestui Referendum privind o temă ”pură”, e unul pe care-l consider ”impur”.
Toată intervenția mea din finalul acestui articol este una subiectivă, personală, în care exprim doar considerații care trebuiesc luate cu titlu de inventar de către cititori. Și fiindcă tot am alunecat pe panta exprimării unor opinii proprii (trăim în era nebună în care chiar și cameramanii se exprimă în debate-ul de pe platou), eu cred, inclusiv prin prisma experiențelor avute în interacțiunea (în trei dintre rânduri nefericită), cu membri ai comunității LGBT (despre care cred că nu trebuie marginalizați, nici persecutați, dar cu ale căror alegeri de viață nu sunt de acord), în ”familia cu soț și soție, cu mamă și tată”. Cred inclusiv în apărarea prin ”Constituție”, nu doar prin ”Codul Civil” a acestei stări de fapt la nivel de societate. Doar că mi-ar fi plăcut ca dialogul și decizia la nivel de societate să se întâmple altfel.
NOTĂ: Acest articol reprezintă forma originală, asumată de autor, a textului despre profilul neștiut public al lui Mihai Gheorghiu.
Daniel Befu
Investigatii cenzurate 