Sursa foto: Mediafax/Octav Ganea
Varianta scurtă- CV Victor Ponta aici
Varianta lungă- CV Victor Ponta mai jos
CURICULLUM VITAE:
Prenume: Victor Viorel
Nume: Ponta
Data nașterii: 20 septembrie 1972, București, România
Funcția curentă: Premierul României
Funcția pentru care aplică cu acest CV: Președintele României
Venitul solicitat: Salariu fix, de bugetar, de aproximativ 2000-2500 euro, plus beneficii asociate, ca de pildă un buget anual al administrației prezidențiale de 40 milioane euro, plus lux și protocoale, călătorii cu primiri princiare pe întregul mapamond, precum și o locuință ultracentrală pentru restul vieții și bodyguarzi de la SPP până în ultima zi a vieții), plus control, influență…
Plasă de siguranță în caz de respingere a aplicației pentru angajare: Dacă nu ieste Președintele României (No.1 în stat) va rămâne premier (No 2 de facto în stat). Dacă e debarcat de la Palatul Victoria, rămâne deputat, adică un personaj imun.
EDUCAȚIA:
2000-“Master de trei luni” la Universitatea din Catania. Jurnaliștii au descoperit că de fapt masterele nu pot dura doar trei luni, Victor Ponta și-a retras CV-ul de pe site-ul Camerei Deputaților (nu înainte ca ziariștii să dea printscreen). Ca să-și dreagă imaginea, Premierul României a explicat că a fost un curs serios și că el e un profesionist cu state vechi în domeniul dreptului, însă a omis cu dibăcie orice remarcă referitoare la folosirea termenului de “master” în locul banalului termen de “curs” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12572692-modificare-premierului-victor-ponta-nu-mai-apare-masterul-universitatea-din-catania-din-2000.htm). Vedeți și minutul 1.00-2.00 din interviul acordat lui Marius Tucă la începutul anilor 2000, care confirmă, prin vocea lui Tucă și tăcea lui Ponta, minciuna sa: http://www.gandul.info/politica/o-inregistrare-din-2002-cu-victor-ponta-la-prima-iesire-importanta-la-televizor-dati-mi-voie-sa-cred-ca-mai-exista-inca-mos-craciun-video-10369577 .
1999-2003 -Doctor în drept penal, cu lucrarea ”Curtea Penală Internaţională”, teză citată de prestigioasa revistă internațională Nature.
–Îndrumătorul științific al lucrării a fost Adrian Năstase, pe atunci premier. Trebuie remarcat zelul de care a dat dovadă atât Victor Ponta ca doctorand, dacă ne gândim că acesta și-a scris teza în timp ce ocupa solicitanta funcție de șef al Corpului de Control, dar și puterea de muncă a lui Adrian Năstase, care și-a rupt astfel din timpul dedicat treburilor țării, pentru a-l îndruma pe ucenicul Victor Ponta pe cărările întortoheate ale cercetării tainelor dreptului.
-Referiri la respectiva teză de doctorat au apărut inclusiv în prestigioasa revistă Nature, în care de obicei sunt publicate informații de referință din domeniul research-ului. A fi citat de Nature ar fi reprezentat o onoare pentru orice cadru academic, mai puțin pentru Victor Ponta (http://www.nature.com/news/romanian-prime-minister-accused-of-plagiarism-1.10845 ).
-Iată ce declara CTP (în 21 martie 2013) despre respectiva teză de doctorat: “Povestea asta a plagiatului a fost uitată, ştearsă de evenimente… Nici atunci când a izbucnit scandalul nu a fost foarte multă lume afectată de povestea asta. E o poveste de furt intelectual, o poveste abstractă. Puţină lume e sensibilă la aşa ceva. Pentru mine, e un plagiat indubitabil. Nici măcar un plagiat nu e, e un xerox, plagiatul necesită o oarecare calificare”.( http://www.realitatea.net/ctp-despre-teza-de-doctorat-a-lui-ponta-nici-macar-plagiat-nu-e-e-un-xerox_1185797.html ).
-Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a constatat în vara lui 2012 că 85 de pagini din teza respectivă de doctorat au fost copiate din cartea profesorului de drept Dumitru Diaconu. Liviu Pop, ministrul educației la acel moment (subaltern al lui Victor Ponta, numit de acesta în Guvern), a schimbat componența CNATDCU cu o zi înainte de stabilirea verdictului în cazul plagiatului primului ministru. Ședința a fost întreruptă de sosirea lui Liviu Pop, ministru interimar al educației (numit în funcție de Ponta) pentru a discuta cu membrii Consiliului general al CNATDCU și a-i anunța despre decizia de a schimba componența consiliului luată cu o seară înainte.De asemenea, la respectiva ședință a mai descins și directorul juridic adjunct al MEC, Gabriel Ispas (subaltern al Dacianei Sârbu pe vremea când aceasta era președinta ANT). În octombrie 2014 Ispas a intrat în vizorul procurorilor DNA, care-l cercetează pentru ilegalități comise într-un proiect POSDRU) (http://images.zoso.ro/img/2012/07/minuta-ponta.pdf ).
-Universitatea Bucureşti a apreciat în 2012, în urma a două analize că teza respectivă de doctorat reprezintă un plagiat grosier, autorul copiind 68 de blocuri de text fără citarea sursei, dimensiunea fragmentelor copiate variind între 7-8 rânduri și 10 pagini de text. Universitatea Bucureşti a transmis Ministerului Educaţiei concluziile sale şi a sugerat retragerea titlului de doctor: “Lectura atentă a celor 432 de pagini permite observarea în numeroase ocazii a unor pasaje frecvente şi abundente, împrumutate de la alţi autori, fără nici o trimitere la original. Ghilimele, care sunt de rigoare în cadrul citatelor, şi indicarea sursei citatului, sunt în general absente din teza supusă expertizei. Ţinând cont de frecvenţa acestor împrumuturi, se poate ajunge la concluzia că o parte substanţială din teza prezentată şi susţinută de domnul Victor Ponta nu îi aparţine, căci autorul ei şi-a însuşit într-o manieră necinstită afirmaţii care nu îi aparţin, ceea ce constituie, conform definiţiei general admisă, plagiat, faptă care se pedepseşte în cea mai mare parte a legislaţiilor”.
-Ulterior Comisia Naţională de Etică, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei (ministrul Educației de la acel moment, Remus Pricopie, fiind subalternul premierului Victor Ponta), a decis însă că teza nu e un plagiat.
-Nu doar Ministerul Educației, prin subordonații lui Ponta, ci și Parchetul de pe lângă ÎCCJ, imediat după numirea de către Ponta a lui Tiberiu Nițu ca Procuror General al României, a stabilit în două rânduri că Victor Ponta nu a comis infracțiunea de plagiat. Una din concluzii a fost că teza lui Ponta nu reprezintă un plagiat, ci “doar identitate parţială de structură”. Rezoluția procurorului justifică NUP prin faptul că doi autori dintre cei patru plagiaţi, respectiv Ion Diaconu şi Vasile Creţu, nu s-au considerat prejudiciaţi, cel de-al treilea, Gheorghe Diaconu, a refuzat să dea declaraţii procurorilor, precizând că şi le menţine pe cele date presei, respectiv că nu se consideră prejudiciat, iar cel de-al patrulea – Grigore Geamănu- este decedat. Neexistând părți prejudiciate, nu există nici prejudicii, deci nici infracţiune. O altă concluzie a fost că nu există infracțiunea de plagiat.
2004- Master de trei luni la Universitarea Oxford (a doua cea mai bună universitate din întreaga lume). Această mențiune apare în CV-ul dat de Victor Ponta publicației „Who’s Who”, care i l-a publicat contracost în 2011, conform ziarului Adevărul, care a descoperit, după ce a contactat reprezentanții universității Oxford, că. „Domnul Ponta a luat parte doar la o şcoală de vară organizată de Universitatea Oxford şi ţinută în Exeter College” (adevarul.ro/locale/timisoara/exclusiv-Inca-masterat-inventat-biografia-victor-ponta-1_50ae7c8c7c42d5a6639d28d5/index.html).
De remarcat însă că, în prezentarea de pe site-ul Guvernului, Victor Ponta afirmă că, în perioada iulie-august 2004, a luat parte la „Summer Programme in History, Politics and Society”, în cadrul Exeter College, la Universitatea din Oxford, Marea Britanie. Mai mulţi reprezentanţi ai acestei instituţii de învăţământ ne-au confirmat că Victor Ponta a urmat aici doar nişte cursuri ale unei şcoli de vară. Aceleaşi cadre didactice au precizat, în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul”, că aceste cursuri nu sunt de masterat, aşa cum se arăta în „Who’s Who”. „Domnul Ponta a luat parte doar la o şcoală de vară organizată de Universitatea Oxford şi ţinută în Exeter College” (adevarul.ro/locale/timisoara/exclusiv-Inca-masterat-inventat-biografia-victor-ponta-1_50ae7c8c7c42d5a6639d28d5/index.html).
ACTIVITATE PROFESIONALĂ LA STAT
1998 – 2001, Procuror – Secţia de Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică, specializat în domeniul infracţiunilor economico – financiare, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie
Din palmaresul de rechizitorii (majoritatea pe dosare mediocre, fără miză) ale procurorului Victor Ponta, strălucesc două, Afacerea Megapower și instrumentarea unui dosar al controversatului multimilionar penal Elan Schwarzenberg, acuzat printr-o plângere penală datată în anul 2000 și depusă la procuratură de către partenerii lui de afaceri britanici de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată ți trafic de influență, aceștia susținând că Schwarzenberg le-ar fi furat suma de 1.191.808,55 de dolari. Ponta, pe atunci procuror la Parchetul General, i-a dat NUP lui Schwarzenberg pe motiv că reclamanții și-au retras plingerea, conform Hotnews, care însă prezintă și o serie de declarații aiuritoare ale lui Schwarzenberg, despre modul cum Ponta ar fi instrumentat respectivul dosar:
Elan Schwarzenberg (conform EVZ, citat de Hotnews): “Însa la Parchet m-am trezit ca așa m-am cunoscut eu cu Victor Ponta. Procurorul care se ocupa era Victor Ponta. I-am explicat tot. El a fost foarte prietenos și mi-a spus că noi avem două probleme: unu, el nu mă știa cine sunt, cum sunt, nici eu nu știam nimic despre el… (n.r. apoi Schwarzenberg reproduce spusele lui Ponta): «Am ordin să nu completez toate hârtiile acum. Dacă eu completez hârtiile, tu, chiar dacă dai banii înapoi, înșelăciunea în Romania, (…) eu te trimit direct în tribunal cu o hotărâre înainte. Iți spun sigur că, după ce se termină, te leagă din prima pe înșelăciune ți intri cinci ani, șapte ani, este înșelăciune pe față. De ce? Pentru că tribunalul din Londra a constatat asta… Deci eu nu știu nici un judecător român în situația în care noi vorbim. UE, America, povești, o să conteste decizia tribunalului londonez și eu am aici High Court Justice (Înalta Curte de Justitie), toată povestea. Deci eu pot să fac un singur lucru, că așa m-a rugat șeful, dacă tu le returnezi banii ți oamenii ăștia (n.r.- reclamanții) văd că tu le-ai returnat banii, nu completez hârtiile, practic nu ânregistrez povestea asta”. (http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1247034-elan-schwartzenberg-cercetat-pentru-evaziune-fiscala.htm)
Procurorul Ponta i-a dat NUP atunci. Precizăm și că Elan Schwarzenberg și-a avut sediul firmei Neocity în aceași clădire unde au funcționat numeroase firme ale grupării Cocoș-Bittner și că Ponta a devenit avocatul lui Cocoș.
În prezent, urmare a mai multor dosare penale grele deschise pe numele lui, Elan Schwarzenberg este fugit în Israel, țară cu care România nu are acord de extrădare și unde se pare că se bucură de protecție la nivel înalt, dacă ținem cont de apariția sa dezinvoltă în anturajul unor generali israelieni prezenți la momentul vizitei oficiale a lui Traian Băsescu în Israel. Asta după fuga sa de brațul legii românești. (http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/elan-schwartzenberg-cautat-de-dna-dorea-o-discutie-cu-traian-basescu-in-israel-presedintele-si-a-schimba-insa-programul.html )
2002-2004– Șef al corpului de control al prim-ministrului Adrian Năstase
Ponta a ocupat funcția publică de înaltă responsabilitate de șef al Corpului de Control fix în perioada în care Guvernul Năstase semna dezastruosul contract cu Bechtel, în urma căruia statul român a pierdut peste jumătate de miliard de euro și dezvoltarea Ardealului a fost frânată cu cel puțin cinci ani, urmare a absenței conexiunii României cu vestul Europei, printr-o cale rutieră de mare viteză. Precizăm că Bechtel a fost reprezentată în 2003, la negocierea contractului cu Guvernul Năstase, de Ana Diculescu Șova, mama vitregă a lui Dănuț Șova, bunul prieten al lui Victor Ponta și coleg de an la facultate. (http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/BIZAR+Contractul+Bechtel+negociat+si+reziliat+in+familie ).
Ponta era ;eful Corpului de Control și la momentul privatizării Petrom, cea mai valoroasă companie a statului român, care a fost vândută cu tot cu rezervele strategice de gaz metan ale României, către compania austriacă OMV. Contractul a fost păgubos și prin faptul că statul român a preluat de la compania Petrom plata obligațiilor de mediu, ceea ce a scăpat compania OMV de o uriașă povară financiară. Ulterior privatizării, presa a descoperit că firma Grossmann Engineering Group, la care acționar majoritar era cumnatul lui victor Ponta, a primit contracte de la Petrom (http://www.evz.ro/familia-ponta-a-luat-bani-si-de-la-petrom-multi-993950.html?ref=newswire.ro ).
Ponta era șeful Corpului de Control și în 2004, în momentul semnării de către Hidroelectrica în mandatul de ministru al industriilor al lui DIP cu Energy Holding aparținând finului lui DIP, Bogdan Buzăianu, a contractelor înrobitoare pe 10 ani (și de nereziliat), prin care Hidroelectrica și-a externalizat profitul. Astfel, câștigul în loc să ajungă la statul român, a fost virat către o gașcă protejată politic, care a cumpărat energie electrică sub prețul pieței (http://www.zf.ro/companii/energie/energy-holding-pe-cale-sa-obtina-mentinerea-contractului-cu-hidroelectrica-minus-3-ani-9898638 ). Buzăianu, care după ce ne-au luat sacii (și încă ni-i iau, în formă continuată), s-a șters cu cetățenia română la fund.
Ca să ne referim și la cazuri mai mici în raport cu Bechtel, Petrom, Hidroelectrica, (dar mai de culoare, fiind ultra-mediatizate) de devalizare a patrimoniului statului de către personaje conectate la puterea politică, amintim că Victor Ponta a fost șef al Corpului de Control al primului ministru în momentul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, care a fost vândut lui Dan Voiculescu pe nimic (dosar în care Voiculescu a primit 10 ani de închisoare cu executare). Dacă Ponta vroia, ca șef al Corpului de Control, putea să ia la puricat respectiva privatizare.
Ponta nu a reușit, ca șef al Corpului de Control să-și treacă în mapa profesională demascarea și stoparea/renegocierea nici măcar a unuia din contractele păguboase ale statului cu Bechtel, Petrom sau Hidroelectrica. În linkul de mai jos, aveți lista de responsabilități și puteri pe care le avea Ponta ca șef al Corpului de Control, putând verifica procesele de privatizare sau contractele încheiate de statul român: http://lege5.ro/Gratuit/gqzdmobr/hotararea-nr-766-2003-privind-organizarea-si-functionarea-corpului-de-control-al-guvernului.
2004-2008: Deputat în Parlamentul României
Între 2004 și 2006, profitând de o lege strâmbă, permisivă cu sifonările de bani publici, deputatul Ponta, deși născut și crescut în București, a profitat de buletinul de Gorj, pe care-l folosise ca să candideze într-un colegiu din județ, și a încasat vreme de aproape doi ani, o sumă lunară pentru chirie, de 2000 lei (medie), adică de 3 ori cât venitul net al unui român de rând la acel moment, bani pe care i-a încasat fără să-i merite și în mod total imoral, doar pentru că era legal (printr-o lege parșivă, ticluită de chiar legislativul din care Ponta făcea parte). Ironia sorții e că la momentul în care încasa bani nemunciți de la statul român pentru chirie, parlamentarul bucureștean de provincie Victor Ponta deținea în proprietate un apartament de peste 90 mp pe Calea 13 Septembrie, adică pe aceeași stradă cu clădirea Parlamentului. Nașul său, generalul UNPR Gabi Oprea, a făcut la fel ca Ponta, deși avea mai multe vile și apartamente în București, însă spre deosebire de finul său, după izbucnirea scandalului, el și-a donat unei fundații pentru necăjiți din Voluntari, banii încasați în mod imoral de la stat. Ponta a donat în acel an o sumă consistentă către PSD.
ACTIVITATE PRIVATĂ, DESFĂȘURATĂ ÎN PARALEL CU CEA PUBLICĂ
2004-2006: avocat al familiei Udrea-Cocoș
Cabinetul de Avocat al lui Victor Ponta apare pomenit între 2001 și 2011 în secțiunea a IV-a a Monitorului Oficial (cea dedicată firmelor), doar de 11 ori. În 9 cazuri din cele 11, numele lui Ponta apare în firmele lui Dorin Cocoș, ale lui Victor Cocoș (tatăl lui Dorin) și ale Ancăi Dinu (sora lui Dorin), precum și în firmele unor oameni de casă ai familiei Udrea-Cocoș. România Curată a consultat doi avocați, care au precizat că în Monitorul Oficial nu e obligatoriu ca avocații să specifice că ei sunt cei care au redactat actele firmelor. Monitorul Oficial e un set de documente publice. De ce a vrut Victor Ponta să se știe public la acel moment, când era încă “cârlan”, că el e cel care se ocupă de partea juridică a firmelor lui Cocoș? Alegerea lui Ponta de a se expune public e cu atât mai ciudată, cu cât una din firmele grupării Cocoș, pentru care a prestat ca avocat, SC Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL (CDCI), a fost subiectul unor scandaluri de presă ale vremii, pentru că în Guvernarea Năstase obținuse monopolul de dijmuire a românilor care vroiau să plece legal la muncă în străinătate (n.r. aceia pe care Guvernul Ponta de azi nu-I lasă să voteze decât în număr limitat), fiind obligați de stat să-și ia patalama de la firma clanului Cocoș. De asemenea, precizăm că CDCI a avut un contract cu Poşta Română în 2008, încheiat prin negociere directă sub pretextul că acele servicii de medicina muncii, nu ar fi putut fi oferite şi de o altă firmă, conform JN (http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/unde-s-au-dus-banii-postei-577599.html ).
Dintre celelalte două mențiuni care n-au legătură cu Cocoș ale avocatului Victor Ponta din secțiunea dedicată firmelor din Monitorul Oficial, una este în firma “Adria Flux SRL”, căreia Victor Ponta i-a scris un act adițional prin care își lărgea obiectul de activitate cu: “activități de radio și televiziune”. Interesant este că peste ani, Ovidiu Miculescu, administratorul în intervalul2008-2011 al firmei “Adria Flux SRL”, ajunge să ocupe funcții în statul român, chiar în perioadele în care Victor Ponta călărea cai din ce în ce mai mari. Astfel, în 2009 în găsim pe Miculescu pe postul de consilier personal al ministrului pentru relația cu Parlamentul, Victor Ponta și după ce șeful PSD a ajuns prim-ministru, Miculescu a ajuns președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune. Miculescu a fost în anii ’90 șef al Biroului Antena 1 la Washington DC și director executiv al Antena 1, s-a ocupat și de “Forum Invest” în mandatul Năstase, fiind apropiat de organizatorii Trofeului Calității. Soția lui Miculescu a fost consiliera lui Iliescu la Cotroceni. În ultimii ani, Miculescu a fost manager în Societatea Națională de Radiocomunicații, ocupându-se, conform presei centrale, de un proiect media al statului, concurent celui lansat de “Adria Flux TV”.
2006- avocatul lui Ovidiu Tender. În paralel cu activitatea de “ales al neamului”, avocatul Victor Ponta l-a reprezentat în sala de tribunal pe multimilionarul Ovidiu Tender, cerând eliberarea acestuia din arest în 2006. Miza eliberării lui Tender era mare, deoarece era unul dintre cei mai grei afaceriști români și în acel an a stat 96 de zile în arest preventiv în timp ce era judecat în dosarul RAFO. Inspecţia Judiciară a CSM a constatat în 2006 că pe atunci avocatul Victor Ponta a “obstrucţionat” actul de Justiţie în favoarea clientului său, omul de afaceri Ovidiu Tender, arestat la acel moment în dosarul RAFO, conform Gândul (http://www.gandul.info/stiri/amintiri-din-vremurile-de-aur-cum-a-fost-dat-victor-ponta-afara-din-sala-de-judecata-cand-era-avocat-stenograme-din-sedinta-10697913 ).
Tender e considerat un apropiat al lui Ion Iliescu din perioada când acesta a fost Președintele României și a participat la numeroase preluări de companii de la statul român, inclusiv în perioada când Ponta a fost șeful Corpului de Control.
În 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a făcut o numire în diplomație, care se suprapune intereselor lui Ovidiu Tender. E vorba de Claudiu Țaga, fost ofițer de armată și expert în hărți. Acesta are și o firmă abonată la contracte cu statul pe partea de măsurători terestre, pe nume Gauss SRL. Claudiu Țaga a fost numit de Guvernul Ponta Consul în Senegal în 2013. În toată România mai avem un singur român interesat în mod prioritar de Senegal: Ovidiu Tender. Amândoi sunt bănățeni, unul are interes pentru explorări/exploatări miniere sau petroliere, celălalt știe să cartografieze, unul l-a avut avocat pe Victor Ponta când era arestat, celălalt a fost numit de Guvernul Ponta consul.
2007-2008- senior partener la Casa de Avocatură Șova și Asociații (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=7&cam=2&leg=2004&pag=6&idl=1&prn=0&par=9239 ), fix în perioada în care Casa Șova derula două bănoase contracte de consultanță juridică pe bani publici cu Complexurile Energetice Rovinari și Turceni. În prezent Dănuț Șova este urmărit penal în legătură cu respectivele contracte. Complexurile energetice Rovinari și Turceni sunt societăți de stat localizate la acel moment în aria geografică de control politic a deputatului de Gorj Victor Ponta. Precizăm că în 2007-2008, Victor Ponta a câștigat sute de mii de lei din activitatea avocațială, conform declarațiilor sale de avere (acesta nenominalizând sursele de câștig).
OMUL DE AFACERI VVP:
1994-2002: Victor Ponta a fost asociat și administrator în firma de instalații de încălzire și aer condiționat “SIECO SRL”, o companie care în perioada cât Ponta a fost prezent și ulterior ieșirii din ea, a fost abonată la lucrări pentru diverse instituții și companii aparținând statului sau la care statul e acționar, de la RAAPPS (Vila lac 3), până la Bancorex și Petrom. În incinta firmei “SIECO SRL” funcționează și astăzi un punct de lucru al firmei de contabilitate fondată de mama lui Victor Ponta, “EXFIN 2000 SRL”, societate deținută în prezent de sora premierului și în care lucrează și fosta soție a primului ministru.
2004-2005: Victor Ponta a fost asociat în “SC FOTBAL CLUB NAȚIONAL 2000 SA”, alături de Vlad Soare (aghiotant al lui SOV), de Mircea Ursache (votat de USL pe funcția de vicepreședinte al ASF) și Bartolomeu Finiș (apropiat al lui Dorin Cocoș și apropiat al ex-președintelui arestat al ASF, Dan Radu Rușanu. Soția partenerului lui Ponta din FC Național, Carmen Finiș, a intrat în posesia unei hălci din parcul Herăstrău, urmare a unei decizii controversate a lui ministrului tineretului și sportului Crin Antonescu, din anul 2000).
Dintre coacționarii FC Național, alături de Ponta în 2005, a mai făcut parte și libanezo-canadianul Khalil Abi Chahine. Acesta apare de-a lungul ultimilor ani ca prieten al familiilor Udrea-Cocoș și Victor-Daciana Ponta. De asemenea Chahine a fost partener de afaceri al familiei Creștin, al familiei Awdi și este finul lui Nicolae Dumitru. Partenerul de afaceri al lui Ponta este implicat, conform referatului DNA, alături de Nicolae Dumitru în transferul șpăgilor de milioane de euro din Dosarul Microsoft, în perioada când Victor Ponta era șef al Corpului de Control al Guvernului Năstase și avea dreptul și puterea legală, să-și folosească funcția pentru a verifica legalitatea contractului Microsoft-Guvernul României.
Subliniem că offshore-ul Meneldil Associated, controlat de asociatul lui Victor Ponta, Khalil Abi Chahine, prin care s-au rulat în 2004 1,25 milioane dolari din șpaga Microsoft, a construit ulterior încasării șpăgii, cartierul de lux Central Residential Park unde Victor Ponta, Daciana Sârbu și Ilie Sârbu și-au cumpărat trei apartamente. Precizăm că respectivele imobile au fost ridicate de offshore-ul folosit pentru încasarea șpăgii de partenereul de afaceri al lui Ponta din FC Național, în tandem cu un alt offshore, Running Total Group, controlat de Nicolae Dumitru, folosit la rându-i pentru încasarea unei șpăgi de 7,5 milioane dolari.
Khalil Abi Chahine l-a angajat cenzor în una din firmele sale pe Daniel Chițoiu, care până în februarie 2014 a ocupat funcția de vicepremier PNL în Guvernul Ponta. La acel moment, chiar superiorul său pe linie de partid, Crin Antonescu, i-a reproșat că l-a trădat, ascultând mai mult de butoanele lui Ponta (prietenul și asociatul lui Khalil Abi Chahine, cel pentru care lucrase Daniel Chițoiu). Ulterior scandalului generat de trimiterea în judecată a Laurei Elena Chițoiu, în lotul Rușanu și a acuzelor de trădare din partea lui Antonescu, care i-a cerut demisia, Chițoiu a demisionat din funcția de vicepremier și a migrat din PNL în PLR, unde a devenit brațul drept al lui Călin Popescu Tăriceanu (n.r. alesul lui Ponta pentru funcția de premier dacă va câștiga alegerile).
Referitor la prezența lui Victor Ponta ca acționar în FC Național la mijlocul anilor 2000, precizăm că el a făcut parte din noua garnitură de acționari ai echipei de fotbal “FC Național” venită în 2005, ce se succeda vechii garnituri de acționari de până în 2004, din care făceau parte SOV, Nicolae Popa, Ion Țiriac, Vlad Soare și din conducerea căreia făceau parte Florin Georgescu (numit de Victor Ponta vicepremier și ministru de finanțe), Daniel Dăianu (ales de USL prim-vicepreședinte al ASF) și Mircea Ursache (, fost oficial al bancorex, pus de USL în Guvernarea Ponta pe scaunul de vicepreședine al ASF).
GENEALOGIA AFACERILOR FAMILIEI PONTA:
2006-prezent: Soțul Alexandrei Ponta (sora lui Victor Ponta) a intrat în acționariatul firmei “Grossmann Engineering Group”, achiziționând pachetul majoritar de acțiuni de la un personaj obscur, Reinhold Karl Grossmann (prezent în afaceri cu statul în Rusia, Iran și România). De la acel moment, contractele cu statul ale firmei familiei actualului premier s-au dublat de la un an la altul și în unii ani chiar s-au triplat. Cel mai bănos contract cu statul al familiei Ponta era încheiat de cumnatul lui Ponta în ianuarie 2012, pe fondul protestelor de stradă din centrul Capitalei, când, românii ieșiseră din case nemulțumiți de degradarea nivelului de trai.
În acel moment, în timp ce, public Victor Ponta, în calitate de președinte al PSD, ieșea public ca apărător al săracilor, susținând verbal demonstrația populară contra Guvernului Boc, în spatele cortinei, firma cumnatului lui Ponta câștiga în tandem cu Euroconstruct Trading ’98 (firma patronilor de la Golden Blitz, prieteni ai lui Dorin Cocoș, soțul unuia dintre cei mai influenți membri ai Guvernului Boc, Elena Udrea), un contract de la stat, în valoare de peste 10 milioane euro. În total, firma soțului Alexandrei Ponta și-a adjudecat cel puțin 23 de contracte cu statul român până la mijlocul anului 2012, primind inclusiv un contract de la ADR Sud Muntenia, condusă la acel moment de Liviu Dragnea, cu puțin timp înainte ca Ponta să fie numit premier.
Despre profesionalismul firmei cumnatului lui Ponta în domeniul încheierii de contracte cu statul, menționăm de pildă, un contract ce viza reabilitarea unor școli din Vaslui, contract în valoare de 1,2 milioane lei pentru care firma cumnatului lui Victor Ponta a concurat cu ea însăși și a câștigat licitația cu o precizie de 99,9999%, adică la o diferență mai mică de 1 euro față de prețul estimat de autorități, ceea ce îl transformă pe soțul Alexandrei Ponta în “afacerist jucător”.
Precizăm că ulterior apariției seriei de investigații care dezvăluia afacerile cu statul ale firmei cumnatului premierului Ponta, în mod abrupt și contraintuitiv, acesta nu a mai câștigat nici un contract cu statul, conform SEAP. E greu de explicat de ce, după ce timp de 8 ani se adăpase din banii publici, cumnatul lui Ponta a renunțat subit la acest obicei. E atât de valoroasă funcția de premier (plătit cu 2000 de euro pe lună) pentru familia Ponta, ca să sacrifice profituri de milioane, doar ca să tempereze scandalurile de presă care l-ar putea eroda ca credibilitate? Dacă da, înseamnă că familia Ponta e una unită, care a sacrificat banii pentru ambiția politică a lui Victor Ponta. Dar ce le oferă Victor Ponta la schimb, ca să compenseze acest sacrificiu? Cel mai nobil dintre răspunsurile posibile ar fi: iubirea de cumnat și de frate și recunoștința pentru sacrificiul material făcut.
2012: Firma “Herțanu Projects SRL”, aparținând surorii lui Victor Ponta a trimis comunicate de presă, către Mediafax biz, pentru două din contractele pe bani UE încheiate cu statul de firma cumnatului lui Victor Ponta. De asemenea, firma Herțanu Projects a derulat afaceri cu Rompetrol, atât sub acționariatul lui Dinu Patriciu, cât și imediat după trecerea în proprietatea companiei kazahe Kaz Munai Gaz.
În 22 ianuarie 2014, premierul Victor Ponta a şters oficial (în ciuda avizelor negative ale Președinției și Curții Constituționale), printr-o semnătură pe o HG, o jumatate de miliard de dolari din datoriile Rompetrol. Precizăm că acea păsuire de la plata datoriei Rompetrol a fost pusă la cale de Patriciu și Guvernul Năstase în perioada când Ponta era șeful Corpului de Control. Această radiere a datoriilor imense ale Rompetrol este bizară, în contextul absenței autostrăzilor, spitalelor și a surselor de cofinanțare pentru proiectele europene pe care le-ar putea derula numeroase autorități locale.
2007-2012: Firma de contabilitate “Exfin 2000 SRL”, fondată de mama premierului, a avut din 2007 încoace o mulțime de clienți care au contracte pe bandă rulantă cu statul român. Acționarii unora dintre aceste companii îi găsim implicați în parteneriate cu celebra “Sterling”, abonați la contracte pe bani publici și proiecte pe fonduri europene și îi regăsim inclusiv în schema albirii PSD-ului de datoriile acumulate cu publicitatea electorală în campania electorală din 2009, când președinte al PSD era Mircea Geoană. E vorba de transferul unei datorii a PSD către TIPART GRUP, fondat de Petrică Paraschiv, ex vicepreședinte al ANL în Guvernul PSD-PDL. Ulterior firma a fost cedată către gruparea euthanasiatorilor de companii cu probleme, REINVENT/REINVEST, condusă de Barbu Laurențiu Claudiu. Barbu Laurențiu Claudiu a cedat datoriile de 1,8 milioane lei pe care PSD le avea către TIPART GRUP către un offshore din Cipru numit Ocean Zone Energy.
HOBBY-URI:
2007-2008: Casa de avocatură “Șova și Asociații”, abonată la banii publici de la Rovinari și Turceni, i-a pus la dispoziție copilotului Ponta o jucărie de 40.000 de euro, mai exact un Mitsubishi Lancer, cu care actualul premier să se dea la raliu pe șoselele patriei (http://adevarul.ro/news/societate/Sova-ponta–banii-ei-1_50ad8b327c42d5a663970f04/index.html).
2007-2008: Pro Confort, firma lui Robert Negoiță și a fratelui său, a susținut de asemenea costisitorul hobby al premierului, pe vremea când era o stea în ascensiune neconfirmată.
2007-2008: Dorinel Umbrărescu (al doilea cel mai important asfaltator român, după arestatul Nelu Iordache), a susținut de asemenea costisitorul hobby al premierului, pe vremea când era o stea în ascensiune neconfirmată. Conform SEAP, Guvernul Ponta a încheiat cu UMB Spedition, compania lui Umbrărescu, două contracte cu o valoare însumată de jumătate miliard de lei:
- Proiectarea si constructia autostrazii transilvania, sector 3a, cluj vest (gilau) mihaiesti, km 0+000- km 25+500, tronson 3a1 km 0+000- km 8+700 (2013- suma: 258.199.056 RON)
- Proiectare si executie autostrada Timisoara – Lugoj, Lotul 1: km 44+500 – km 54+000 (noiembrie 2012- suma: 369.456 RON)
2009-2010: Firma “Brown Forman România”, sucursala locală a producătorului celebrului whisky Jack Daniel’s, a sponsorizat cu câte 20.000 euro pe an echipajul lui Victor Ponta. Brown Forman și distribuitorul acesteia, “BDG Import-Export SRL”, au avut sediul o bună perioadă, în clădirea de birouri a lui Nicolae Dumitru (alias NIRO). Reamintim că de la NIRO Daciana Sârbu și Ilie Sârbu și-au cumpărat trei apartamente de lux.
SITUAȚIA LOCATIVĂ: proprietar
-Victor Ponta și Daciana Sârbu dețin patru apartamente și două vile la Cornu. Lor li se adaugă o căsuță simbolică în Gorj, județul pe care-l reprezintă în Parlament. Deci în total 7 imobile (cu două mai multe locuințe decât Klaus Iohannis și incomparabil mai luxoase și mai valoroase dpdv al locației decât ale contracandidatului său).
În jurul acestor imobile ale familiei Ponta planează numeroase controverse, de la faptul că două dintre ele au fost construite de offshore-urile (din Insulele Virgine Britanice, Meneldil Associated și Running Total Group Ltd) implicate în transferul șpăgii uriașe din DOSARUL MICROSOFT.
De asemenea precizăm că ulterior prezentării în 2010 de către România Liberă a unui set de imagini luate din avion cu cele două vile de la Cornu, în loc de o singură vilă (cum trecuse Daciana Sârbu în cea mai recentă declarație de avere din momentul efectuării fotografiilor), soția actualului premier a introdus-o în declarația de avere și pe a doua, pe care însă a definit-o drept anexă, nu vilă (http://adevarul.ro/news/eveniment/daciana-sarbu-noua-casa-cornu-anexa-1_50ad04e57c42d5a6638d95bc/index.html).
Trebuie precizat că Victor Ponta și-a cumpărat unul din apartamente de la un SRL deținut până cu câteva luni înainte de tranzacția cu președintele PSD, de un offshore cu acționariat anonim din paradisul fiscal Republica Panama (Sthemko Holding Inc), în spatele căruia s-ar putea afla oricine (de la o persoană onorabilă precum Patriarhul Daniel, până la un interlop ca Nuțu Cămătaru, sau un om de afaceri controversat), ceea ce reprezintă un element de vulnerabilizare a viitorului Președinte al României în fața unui posibil șantaj.
Legat de casele lui Ponta, precizăm și că, ulterior căsătoriei cu Daciana Sârbu, atât el, cât și consoarta sa, au omis, prin giumbușlucuri care au încălcat regulamentul completării declarațiilor de avere, să își declare tot avutul, ci și-au trecut fiecare din ei părți de avere în declarații. Pe de o parte o avere mai mică dă mai bine la alegători, mai ales că Ponta-Sârbu sunt un cuplu social-democrat, de apărători ai oropsiților sorții. Pe de altă parte, nu s-au creat asocieri cu coruptul NIRO (aresta în prezent în Dosarul Microsoft), care să dăuneze ascensiunii politice a lui Ponta. Acum, că masa critică de voturi populare în favoarea lui Ponta îl face invincibil, nu mai contează că acea parte a cetățenilor României interesați să afle biografia celor care-i conduc, află de conexiunile dubioase din trecutul imobiliar al lui Ponta.
De asemenea, trebuie precizat că Victor Ponta și-a modificat declarațiile de avere din 2012, introducând-o pe furiș pe Daciana Sârbu coproprietară a apartamentului de lux cumpărat în 2012, după ce inițial Ponta figurase ca unic proprietar.
AFINI ȘI APROPIAȚI:
-Socrul din a doua căsătorie: Ilie Sârbu, coechipier al lui Viorel Hrebenciuc în dragostea de pădure și patron spiritual, în primul mandat de ministru al agriculturii, al înstrăinării celei mai mari ferme din Europa: Insula Mare a Brăilei, dar și a numeroase active aparținând institutelor de cercetări și nu doar (http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/romanii-care-s-au-batut-pentru-insula-de-4-miliarde-de-euro–vezi-cine-i–norocosul–politician-transpartinic-care-a-pus-mana-pe-ea-229789 și http://www.romanialibera.ro/special/documentare/cea-mai-mare-ferma-din-europa-e-un-colos-de-pe-teritoriul-romaniei-229765).
–Nașul băiatului din prima căsătorie a lui Victor Ponta: generalul UNPR Gabi Oprea, vicepremier
–Nașul din a doua căsătorie: George Maior, directorul SRI
–Medicul de familie al lui Victor Ponta: Doru Bădescu, doctor de familie al penalilor Razvan Temesan, Miron Cozma, Ioana Maria Vlas, Marian Iancu. Pe Bădescu, Ponta l-a numit în 2012 președinte al CNAS, o mină de aur pentru companiile abonate la contracte cu spitalele (fie pentru renovări, fie pentru livrarea de consumabile, echipamente, medicamente etc). Ulterior Bădescu a fost înlocuit.
-Soțul verișoarei lui Victor Ponta, Rodica, este Robert Cazanciuc, personajul care muncește din greu la independența justiției. Uneori, conform înregistrărilor procurorilor DNA, se pare că are ușă deschisă în ministerul lui Robert și avocatul Dănuț Șova, care mai schimbă câte o virgulă pe ici, pe colo, prin legi, ca să se mai strecoare prin ochiurile nadei justiției câte un pește mai mare, sau măcar câte un guzgan rozaliu.
-Prietenii lui Victor Ponta sunt mulți și împovărați de probleme și de saci cu bani, de la Robert Negoiță, la Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Emil și Marius Cristescu, Diucu, Nicolescu, Cosma etc, etc.
REFERINȚE:
Ion Iliescu: “E un cârlan“
Mircea Cosma: “Victor, o galaxie romana in devenire, Rasare in universul zidit pe rastigniri, Pe temelie veche, de piatra si jertfire, El reinalta o tara a vechilor romani! Victor Ponta presedinte!”
Viorel Hrebenciuc: “știe engleză“
Adrian Năstase: “Ascultându-l pe Victor am avut o revelație. Seamănă foarte mult, din profil, cu Nicolae Titulescu”
ABILITĂȚI:
1.Rezistența dovedită la stres:
Dăm doar două exemple care ar fi ucis (fie din rușine, fie din motive de presiune publică și igienă socială) cariera politică a oricărui lider politic din orice stat occidental cu democrație consolidată:
Iunie 2012- Președintele Traian Băsescu, într-o premoniție hăhăită, l-a numit public pe proaspăt unsul premier Victor Ponta dottore. La scurt timp după zâmbetul băsescian, revista Nature și FAZ publicau un articol bombă despre plagiatul tezei de doctorat a lui ponta. Articolul a fost corect din punct de vedere informațional, dar sursa lui a rămas necitată, pontul despre Ponta fiind atribuit unui whistleblower anonim. Victor Ponta a reușit prin jonglerii nebănuite să rămână în picioare după acest cutremur.
Octombrie 2014– S-a petrecut un cumul de coincidențe după modelul dottore, în care președintele pe final de mandat, Traian Băsescu, sincronizat cu mustrările de conștiință ale lui Robert Turcescu, au ieșit public cu declarații pline de îngrijorare referitoare la riscul “dublei comenzi”. Ulterior Băsescu a făcut public numele candidatului la președinție care fusese ofițer sub acoperire al SIE: Victor Ponta, aspect negat de premier, care a câștigat sprijinul șefului SIE Teodor Meleșcanu, care a scos din joben de pe o zi pe alta câteva sute de mii de semnături și a coborât în arenă ca iepuraș al lui Ponta. Ulterior Ponta l-a numit Ministru de Externe, ca să gestioneze problema delicată (și de nerezolvat) a limitării dreptului la vot al cetățenilor români din diaspora. Victor Ponta a rămas nu doar premier în funcție, dar este și favorit în cursa pentru un mandat de 5 ani ca Președinte al României.
2.Cunoaște limba engleză. Într-o declarație a lui Viorel Hrebenciuc (arestat pentru că punea la cale încasarea unei șpăgi, prin devalizarea statului român, de 12.000 de hectare de pădure- echivalentul a 30.000.000 euro- cea mai mare șpagă cunoscută de după 89), acesta îl considera pe Ponta potrivit pentru scaunul de premier, pe care-l ocupă, deoarece, spre deosebire de Liviu Dragnea, știe engleză, e umblat și are alură mai potrivită pentru respectivul scaun.
3. E un bun creștin…
REALIZĂRI:
Pentru un personaj activ de 12 ani în politica mare, în funcții politice de maximă importanță, contribuțiile sale la evoluția spre bine a României sunt următoarele:
Aici vă las pe dumneavoastră să le completați….
Nota referentului H.R.:
Închei cu un SMS pe care mi l-a dat Victor Ponta în 2011, când, în timp ce documentam un articol despre locurile unde-și școlesc aleșii neamului odraslele, l-am întrebat la ce școală învață fiul său. Ponta a evitat (fiindcă social democratul, cetățean al unei țări sărace, își dăduse copilul la o școală privată, care costă 6000 de euro pe an), însă mi-a răspuns: “Eu îmi doresc doar ca fiul meu să trăiască într-o țară normală”.
Și eu la fel
Investigatii cenzurate 