Mihai Tudose, asociat cu fiul partenerului ”grupării RAFO”, cea care i-a garantat lui Virgil Măgureanu credite de 500.000 euro

Brăileanul Mihai Tudose are o pasiune interesantă, filatelia, având și o colecție de timbre estimată la 30.000 euro. Cam cât prețul unui apartament cu 2 camere în orașul cu economie deloc roz, de pe malul Dunării. Două județe mai sus pe hartă, în Bacău, spre finalul anilor 2000, un alt filatelist împătimit, pe nume Vasile Doroș, este elogiat la superlativ în presa locală băcăuană datorită posturii elegante cu care s-a plimbat printre exponatele filatelice la un eveniment de profil al ONG-ului pe care-l conduce: ”Generalul Vasile Doros poarta epoleti aurii si in tinuta civila, ca un veritabil lord printre colectionari si colectii”.

Apelativul ”lord” e unul laudativ la adresa colecționarului de timbre, însă cel de ”general” e pe bune și se datorează gradului său militar. Asta fiindcă Vasile Doroș, ofițer de carieră, a slujit mai întâi în securitate și apoi a fost timp de 8 ani șef al secției SRI Bacău.

Fiul SRI-istului șef, Claudiu, a fost mediatizat după ce a condus filiala băcăuană a FNI-ului lui Sorin Ovidiu Vântu, dar și funcția de director general al SIF Moldova, controlat cândva de Corneliu Iacobov. Peste ani filatelistul Mihai Tudose (absolvent de multe școli din domeniul securității naționale) și fiul filatelistului Vasile Doroș (Securitate-SRI) s-au asociat în firma 1001 Net România SRL. Partenerul de business al premierului desemnat, Claudiu Doroș, a fost asociat și cu firmele milionarului Liviu Tudor în cadrul Diginet SA. Despre Liviu Tudor ziarul Ziua afirma în 2006 că a fost unul din protejații lui Viorel Hrebenciuc (vezi și aici)

Despre o parte din afacerile în care a fost prezent bătrânul SRI-ist Doroș,  am descoperit că duc pe de o parte înspre un personaj controversat, asimilat grupării RAFO, dar și spre primul șef al SRI de după revoluție, Virgil Măgureanu.

Tatăl asociatului lui Mihai Tudose a deținut la începutul anilor 2000 două felii (una pe persoană fizică, alta prin intermediul firmei sale Sfera SRL,  firmă al cărei administrator l-a pus ulterior pe fiul său- vezi extrasul din Monitorul Oficial de mai jos),  din societatea de transport în comun Carpatest Grup SA, alături de Gheorghe Chealfă. Vasile Doroș și firma sa Sfera SRL au fost prezenți în Carpat Grup SA până în 2003, ieșind din societate deodată cu Gheorghe Chealfă. În plus, firma Carpatest Grup SA din care a făcut parte și ex-șeful SRI Bacău, s-a asociat în 2004 în Cobarom SRL cu Costel Băncilă (care a fost membru în CA-ul Carom Onești și asociat în Rafo GMBH Viena).

Numele Chealfă a fost vehiculat întâia oară în Guvernarea Năstase, când s-au lansat în spațiul public acuze de devalizare a rafinăriei Dărmănești.

Într-un articol publicat de jurnalistul Paul Radu la CRJI în 2003, Chealfă e menționat într-o companie selectă de potentați ai tranziției. Chealfă apărea ca asociat în firma Rafo GMBH Viena cu Corneliu Iacobov (consilierul din perioada 1990-1992 al lui Viorel Hrebenciuc ), cu Andrei Șerban (fostul primar PSD din Slănic Moldova, personaj care a luat bani de la Bancorex și fin al lui Viorel Hrebenciuc) și cu Răzvan Temeșan, fost șef al Bancorex și ofițer SIE.

De asemenea EVZ în apropierea prezidențialelor din 2004 scria că Gheorghe Chealfă, în calitate de membru al grupării Iacobov, ar fi vândut rafinăriei mărfuri la prețuri de 1000 de ori mai mari decât valoarea lor reală. O cităm pe jurnalista Ondine Gherguț: ”Potrivit documentelor, resursele financiare ale rafinariilor Darmanesti, Rafo Onesti si Carom au fost consumate prin cumpararea unor marfuri deteriorate sau nefolositoare, cu sume si de 1000 de ori mai mari. Pentru aceste manevre financiare au fost folositi fratii Gheorghe Chealfa si Florin Cheptanus, lideri ai lumii interlope din Bacau”.

Dacă afirmațiile EVZ, preluate și de Hotnews sunt adevărate, atunci înseamnă că viitorul premier Mihai Tudose a fost asociat cu partenerul unui ”interlop” .

În 2005, jurnalistul Adrian Carlescu, din presa constănțeană, publică un material în care vorbește despre Chealfă ca patron al rafinăriei poluante Eco Petroleum SRL din curtea companiei Oil Terminal Constanța, în jurul căreia au orbitat enorme interese politice de-a lungul anilor. În Eco Petroleum, Chealfă l-a avut asociat și pe Antonio Valentin Rocsin, fiul lui Teodor Rocsin, fost consilier al premierului Adrian Năstase pe probleme de mediu. Amuzant, Eco Petroleum a fost la un moment dat furnizor de combustibil petrolier pentru Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă.

În 2012, numele lui Chealfă e pomenit din nou în legătură cu un control al organelor de anchetă, referitor la vânzări de motorină la Constanța cu eludarea taxelor.

Ulterior, firma Afinul SRL a lui Virgil Măgureanu, a luat credite în valoare de 2.1 milioane lei (aproape 500.000 euro) garantate de societatea Trotușul SA, controlată de Gheorghe Chealfă.  Vezi extrasul de mai jos din Monitorul Oficial:

Iar în firma Trotușul SA, cea care a garantat în 2013 creditele fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu, a intrat alături de Chealfă ca asociat în 2003 și Vasile Doroș. Adică firma în care a deținut acțiuni subalternul lui Măgureanu din SRI-ul anilor 90, l-a creditat peste ani pe ex-șeful SRI. Vezi extrasul de mai jos din Monitorul Oficial:

În acest context al orbitării în jurul grupării RAFO, merită amintit că între asociații lui Tudose din firma 1001 Net România SRL se numără și finul lui Corneliu Iacobov, Gabriel Vlase, nume vehiculat public pentru o posibilă nominalizare la șefia MAI în Guvernul Grindeanu. O altă nominalizare pentru un posibil portofoliu la MAI sau MAPN în Guvernarea Grindeanu a fost Georgian Pop, fost șef al comisiei de control a SRI. Să vedem dacă aceste nume care au ratat desemnarea pe funcții ministeriale în urmă cu 6 luni, vor izbuti să își facă entry-ul în Guvernul Tudose.

 

 

Sorin Grindeanu a numit unul din oamenii de bază ai Elenei Udrea în Guvern. Să fie o greșeală sau semnul unei alianțe?

Primul ministru Grindeanu a declarat în mod repetat de la izbucnirea conflictului între cele două facțiuni ale PSD pentru putere, că el rămâne premier, chiar dacă PSD i-a retras sprijinul, fiindcă vrea binele României. În aceeași notă și-a justificat și epurările făcute în ultimele zile în Guvern și în instituții descentralizate. Vedem cum a dat afară oameni loiali lui Dragnea. Întrebarea legitimă e ce ”plantează” în schimb în locul lor? Noua garnitură de oameni numiți de Grindeanu în poziții cheie reflectă ”retorica interesului național” pe care Grindeanu o tot flutură public? Sau de fapt ”oamenii lui Dragnea” sunt înlocuiți cu ”oamenii altcuiva”? Și ai cui sunt acei oameni?

Cel mai teribil este nu că în urma acestei lovituri de Palat fratricide ”gruparea Ponta” ia locul ”grupării Dragnea”, dacă raportul de forțe în PSD ar înclina (chiar dacă nu oficial, ci doar informal) în favoarea lui Ponta. Asta fiindcă lunile care vin vor face să se formalizeze noul raport de forțe și atunci s-ar intra oarecum în normal. Scenariul cel mai trist e cel în care o minoritate de interese din jurul lui Grindeanu ar vrea să țină captiv Palatul Victoria doar pe ”chichițe procedurale” care împiedică debarcarea lui.

În situația în care ai o minoritate, cum are Guvernul Grindeanu, e că pentru a-ți consolida poziția minoritară devii dispus să faci pe la spate trocuri de neconceput pentru un partid care a câștigat majoritatea Parlamentară.

De pildă, deși Grindeanu se lamenta în conferințe de presă că Dragnea expune PSD riscului de a nu mai avea Guvernarea dacă lui i se dă cu șutu-n fund, însuși primul-ministru renegat nu se sfiește să dea părți din Guvern pe mâna altora. Un exemplu care pune sub semnul întrebării bunele intenții ale primului ministru Grindeanu și cât e dispus să ”dea” și mai ales ”cui” pentru a rămâne la putere, este numirea în funcția de Secretar General Adjunct al Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice (cel mai bănos minister al țării) pe fix omul Elenei Udrea.

După cum știm, Elena Udrea nu e PSD-istă, ci oficial are ”suflet de dreapta”, deși, e adevărat că a fost consiliera lui Cosmin Gușă la PSD la mijlocul Guvernării Năstase. Asta înseamnă că Sorin Grindeanu dă ”opoziției politice” o funcție cheie în aparatul guvernamental.

Numele celei numite azi de Grindeanu în funcția de conducere din Ministerul Dezvoltării este Mihaela Dincă și a ocupat aceeași funcție în cadrul MDRT când Elena Udrea era prea-potentă ministră. În 2009, când Udrea fusese ministră a Turismului, Mihaela Dincă fusese consilieră a ministrului și director al DJRUAP din cadrul Ministerului Turismului. În 2011, când salariilor și pensile românilor fuseseră tăiate fără milă, Mihaela Dincă (recrutată de patriotul Grindeanu) câștiga de la stat o sinecură de 370.000 lei, echivalentul a peste 10.000 dolari pe lună.

În 2010, la momentul în care Mihaela Dincă era subalterna Elenei Udrea la MDRT, ocupând aceeași funcție pe care i-a dat-o astăzi Sorin Grindeanu, s-au petrecut o serie de evenimente independente unul de altul, dar convergente, legate de ”comoara” din ograda RAAPPS.

În aprilie 2010, Secretariatul General al Guvernului condus de Daniela Andreescu (una din prietenele de la acel moment ale Elenei Udrea) a ieșit public cu mesajul că RAAPPS (pe care SGG o are în tutelă) se confruntă cu probleme din cauza crizei pe piaţa imobiliară, ceea ce o obligă să îşi restrângă cheltuielile, nemaipermițându-și să suporte costurile cu administrarea unor imobile.

În același an, în 17 octombrie, a urmat și o declarație a președintelui României, Traian Băsescu, care lansa în spațiul public mesajul că RAAPPS ar trebui să fie privatizată.

La 6 zile după declarația lui Traian Băsescu s-au făcut publice ieșirile publice numele câștigătorilor licitației de evaluare a imobilelor RAAPPS. Unul dintre câștigătorii contractului de evaluare a patrimoniului Regiei a fost Rom Caro Service SRL, controlată la acel moment de familia Mihaelei Dincă, secretarul general adjunct al MDRT, firmă de evaluare care în trecut se mai adăpase la țuțuroiul de bani al RAAPPS, la fel cum făcuse și șefa ei, Elena Udrea, în Guvernarea Năstase, în calitate de avocată.

În 2011 și Elena Udrea a ieșit public cu un mesaj asemănător, ce țintea înstrăinarea patrimoniului turistic al RAAPPS.

Nu am dovezi că vehemența cu care Traian Băsescu atacă acum facțiunea din PSD condusă de Dragnea, ar ascunde pe la spate un blat cu cuplul Ponta-Grindeanu. Nu am dovezi nici că numirea Mihaelei Dincă în poziția de conducere din Ministerul Dezvoltării să vină pe alte filiere, mai personale, în contextul în care actualul SGG, Victor Ponta, a fost în 2005-2006 angajat de firmele cuplului Elenei Udrea-Dorin Cocoș ca avocat.

E posibil ca revenirea acum a omului Elenei Udrea în aceeași poziție de înalt funcționar pe care o ocupa când Udrea era pe cai mari, să fie doar o coincidență izvorâtă din căutarea disperată de cadre de către premierul Sorin Grindeanu, după valul de decapitări ale membrilor grupării Dragnea.

Fiindcă tot se declară ”patriot PSD-ist”, Sorin Grindeanu poate, în perioada cât stă baricadat în Palatul Victoria, să dispună subalternului său, SGG-ul Victor Ponta, să publice pe site-ul Guvernului României, CV-urile (care să conțină inclusiv trecutul politic) tuturor persoanelor pe care le-a angajat și le va angaja, de la izbucnirea crizei politice în funcții de conducere din aparatul Guvernamental, pentru ca românii să înțeleagă cine sunt patrioții care i se alătură în această bătălie de salvare a României.

Dacă nu, ăsta e un indiciu că Grindeanu s-ar putea să nu ne spună totul despre jocul de culise din aceste zile și că în spatele declarațiilor bombastice, ”tortul România” e refeliat în favoarea adevăraților garanți ai puterii în stat. Vorba unui ucenic vrăjitor al doamnei Udrea: ”Noi suntem statul”.

 

 

 

 

 

 

 

PORTRET. Cine a fost protectorul premierului renegat Sorin Grindeanu în anii de ascensiune politică din Timișoara?

În ziua zero, când i s-a făcut instructajul în birou la Dragnea, premierul desemnat trăgea țigară de la țigară. În acest moment politica dâmbovițeană e în impas fiindcă Liviu Dragnea i-a oferit lui Grindeanu o ultimă țigară. E greu să te lași odată ce-ai prins gustul. Dar oare unde și când o fi fumat primul-ministru renegat întâile țigări?

Sursa foto: Camera Deputatilor

Unul din cei mai puternici români până acum 6 luni, deputatul-SGG Victor Ponta e un politician în pas cu vremurile, care uzitează de arta comunicării prin Facebook pentru a-și transmite la răstimpuri mesajele, pe care mai apoi presa le preia și le rostogolește în spațiul public. La Facebook a apelat în forță și în ultima lună de zile, când a lansat mai multe postări în care se declară preocupat de parcursul României, afirmându-și susținerea fermă pentru Sorin Grindeanu. Iată câteva mostre:

17 mai 2017, Victor Ponta, postare pe Facebook: “Sorin Grindeanu a vorbit ca un prim-ministru — era și timpul! … Guvernul “Grindeanu” este departe de a fi un guvern perfect — face destule greșeli … Dar să îl sabotezi zi de zi doar pentru că nu este suficient de obedient sau pentru că nu funcționează pe același model brevetat la Consiliul Județean Teleorman este o greșeală fatală”.

13 iunie 2017, Victor Ponta, postare pe Facebook: ”Eu am făcut politică de 15 ani doar în PSD – niciodată nu mi-am închipuit că voi fi pus în situația de a da jos un Guvern PSD – condus de un membru PSD chiar mai vechi decât mine în partid; și nici nu voi face așa ceva, indiferent de ce decide “Conducerea”…”

14 iunie 2017, Victor Ponta, postare pe Facebook: ”Traiesc azi in PSD senzatia pe care am avut-o in 14 Martie 2006 cand la Hotelul „Confort” de la Otopeni tot un CEX a decis in mod gresit „executia” lui Adrian Nastase si cedarea functiei de Presedinte al Camerei Deputatilor (pe care reuşisem să o apăram cu succes timp de un an)!” 

Victor Ponta nu e (și nici nu are timp și priorități să fie) un palavragiu de Facebook, el știind să folosească acest instrument în mod responsabil și cu scop precis. În alte situații a uzitat de acest instrument de comunicare nu pentru a înclina raportul de forțe din partid, ci doar ca să pluseze la capitolul popularitate. Așa e, spre exemplu, cazul postării cu simpaticul ”Ghiță Ciobanu”, baciul din reclama Vodafone:

29 decembrie 2013, Victor Ponta, postare pe Facebook: ”Azi, in baza initiativei lui Andrei (prieten pe Facebook cu Ghita Ciobanul) , am luat o masa traditionala savuroasa , la Jina, cu primarul , familia sa si cu acel Ghita pe care il iubesc toti romanii! Multumim pt ospitalitate!
P.s. – chiar e Ghita in poza, nu e greseala a Echipei mele! Si daca iau masa cu “acest ” Ghita sigur nu se supara Crin!”

Același Victor Ponta, cu o lună și două zile înainte de a fi numit premier, a găsit important să meargă până la Timișoara, ca transmită un mesaj de prețuire și unui alt Ghiță Ciobanu, personaj aproape necunoscut la nivel național, dar influent la nivel de Timiș:

5 aprilie 2012, Victor Ponta, conferință de presă: ”Am venit la Timisoara ca sa ii spun bun venit domnului deputat Ciobanu alaturi de noi, un om pe care il cunosc de foarte multi ani si pe care l-am dorit alaturi de mine. Alaturi de domnul Ciobanu au venit in echipa PSD un numar de 15 primari si speram sa castigam cat mai multe voturi si sa avem o prezenta din ce in ce mai puternica”.

Acest al doilea Ghiță Ciobanu (ex-lider PD de Timiș), pe care Victor Ponta declara că îl știe de multă vreme, era în 2012, tot de multă vreme, prietenul, asociatul și angajatorul politicianului local Sorin Grindeanu, cvasinecunoscut la acel moment dincolo de granițele Timișului. Ulterior, apropierea Sorin Grindeanu-Ghiță Ciobanu a continuat și în Parlamentul României, unde cei doi, ajunși deputați după alegerile legislative din 2012, au fost colegi de bancă, după cum declara premierul în 2015, la decesul prematur al prietenului său, cauzat de un infarct: ”Ce pot sa spun?  Nu mai sunt cuvinte. Era colegul meu de banca in Camera Deputatilor. A dus o viata sanatoasă in ultimii cinci ani. Sunt socat” .

Între 2005 și 2008 Sorin Grindeanu a fost director general adjunct la Delpack Invest SRL. În paralel a fost primit de Ghiță Ciobanu ca asociat ”simbolic” în Delpack, primind de la fostul vameș 3%, dar și în Terra Zone SRL, unde a primit 1%. În 2007 Grindeanu și-a cedat participația de 3% din Delpack Invest SRL către Olimpia Ciobanu, nevasta prietenului său.

Urmare a acestei apropieri pe multiple paliere dintre actualul prim-ministru și fostul vameș șef de la granița cu Serbia din perioada embargoului internațional, am creionat părțile neștiute public până acum din profilul lui Ghiță Ciobanu, liderul ”grupului de la Delpack”, după numele hotelului cu același nume.  Hotelul Delpack este cuibul din care și-a luat zborul spre înălțimi Sorin Grindeanu, cel care a și fost director adjunct al unității turistice.

În timp ce era vameș șef pe Timiș, nepotul lui Ghiță Ciobanu avea duty-free-uri cu partenerul adjunctului Autorității Naționale a Vămilor

Cât a lucrat la stat, până în 2002, n-a avut afaceri. Însă nepotul lui da. Numele lui e Nelu Dică. În perioada când Ghiță Ciobanu era Directorul Regionalei Vamale Timiș, Nelu Dică a operat o afacere cu duty-free. Iar partenerul lui de afacere era asociatul lui Gelu Ștefan Diaconu, director adjunct al Autorității Naționale a Vămilor (ANV). E vorba de firma de comisionariat vamal Terravam-Zone SRL, înființată iulie 2000, care i-a avut inițial coasociați pe nepotul lui Ghiță Ciobanu (45%) și pe Costică Dumitrescu (35%).Din 2000. În 2005, în firmă a intrat și Sorin Grindeanu, cu 1%. În 2007 Grindeanu și Ciobanu au ieșit din Terra Zone, cedându-și bucățica către Ana Daea, partenera asociatului unui partener de afaceri al milionarului Iosif Armaș.

https://vis.occrp.org/Metro/view/61fec90e965c4b361a2f77a83c84e449“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei de mai jos:

Un an mai tâziu, Costică Dumitrescu i-a construit lui Gelu Diaconu, pe un teren deținut de cel din urmă pe strada Căuzași din centrul Capitalei, ”Hotelul Internațional” de 4 stele. Firma care deține acel hotel și care în trecut l-a avut asociat pe Costică Dumitrescu se numește Comity Prod Exim SRL și este controlată de soția lui Gelu Diaconu, Mihaela.

Întrebat de legăturile sale cu Ghiță Ciobanu, Gelu Diaconu a spus că au fost ”cunoștințe foarte bune”, însă e ”mult spus” prieteni. Fostul șef al ANAF din Guvernul Ponta a declarat că nu a făcut afaceri cu Ghiță Ciobanu, declarând că află în premieră de la noi faptul că prietenul și partenerul său de afaceri, Costică Dumitrescu, a fost asociat în afaceri duty free cu nepotul lui Ciobanu în perioada în care Ciobanu și Diaconu lucrau la ANV. Gelu Diaconu a declarat că a tras de 3-4 ori la hotelul Delpack, însă aceste popasuri au fost pur accidentale.

Nepotul lui Ghiță Ciobanu și partenerul lui Gelu Diaconu au împărțit în total 3 firme

În septembrie 2000, cu câteva luni înainte ca firma ”Comity Prod Exim SRL” să se asocieze cu Gelu Diaconu ca să-i construiască acestuia hotelul din București, în cealaltă parte de țară, Costică Dumitrescu înființa o firmă cu nume asemănător, ”Comity Inn SRL”. În iunie 2001, intră în firmă nepotul lui Ghiță Ciobanu, Nelu Dică, care preia cele 99% de la tovarășul lui Gelu Diaconu. Împuternicită să facă modificarea în firmă a fost chiar nevasta lui Ciobanu, Olimpia, al cărei nume apare în aceeași perioadă ca împuternicită și în Terravam-Zone SRL. În noiembrie 2001, firma Comity Inn e preluată cu totul de Ghiță Ciobanu, viitorul protector al lui Sorin Grindeanu.

O a treia firmă pe care și-au împărțit-o nepotul lui Ghiță Ciobanu cu asociatul familiei Diaconu se numește Toser Trans SRL, fiecare deținând din ea câte 20%.

Firma fondată de nepotul vameșului Ghiță Ciobanu s-a unit cu firma regelui duty-free-urilor Sorin Vișenescu

Firma Toser Trans SRL, fondată de nepotul lui Ghiță Ciobanu și tovarășul de hotelărie al lui Gelu Ștefan Diaconu, a fost cedată în 2001 constănțeanului George Deală. În 2002, Toser Trans SRL a fuzionat cu Transeuro Construct SRL și cu Elegant Magic SA, ambele reprezentate de Sorin Vișenescu, Lucian Orban și Aurelian Nedelcu. Administrator al firmei Toser Trans SRL a fost pus Mircea Ostache, personaj acuzat de procurori în 2011 că ar fi parte a unei rețele complexe implicată în fraudarea operațiunilor de import-export prin portul Constanța. Ulterior, în 2016 lotul acuzat de DNA, a fost achitat de ÎCCJ în primă instanță.

Sorin Vișenescu, supranumit “regele duty-free-urilor”, a operat indirect o rețea de duty-free-uri amplasate în majoritatea punctelor de trecere a frontierei din România prin intermediul grupului de firme Transeuro Impex SRL, Euroconsulting Internațional SRL și Alfeus Trade SRL.

Un comisar de la un punct vamal din județul Timiș care a interacționat cu Transeuro Impex SRL în perioada când societatea opera magazine duty-free, a recunoscut că la răstimpuri, noaptea venea tirul cu țigări și până dimineață țigările dispăreau, iar stocul apărea scriptic ca deja vândut persoanelor care au tranzitat punctul de trecere a frontierei. Asta în ciuda faptului că fluxul de intrări-ieșiri de persoane prin respectivul punct de trecere a frontierei era nesemnificativ.

Drumurile lui Sorin Vișenescu și Ghiță Ciobanu s-au apropiat nu doar în cadrul firmei Toser Trans SRL. Numele celor doi apar și într-o interceptare a SRI citată de de jurnalistul Adrian Mogoș într-o investigație de presă publicată în 2008 în Jurnalul Național, care prezintă modul de operare a rețelelor de contrabandiști de pe Clisura Dunării. În respectiva anchetă de presă e pomenită una din operațiunile procurorilor, realizată cu sprijinul SRI, când s-a destructurat o rețea în care era implicată și societatea SDV Free Tax SRL, firmă apropiată de Sorin Vișenescu. Cităm: ”Pentru a-şi rezolva problemele, Lupu l-a sunat şi pe Sorin Vişinescu, patron Trans Euro Impex şi partener al lui Lucian Orban, la rându-i patron cu Cristodor la SDV, pentru a căuta o soluţie să îşi continue activitatea, cerându-i să «îi facă intrare la Ghiţă Ciobanu»”.

După publicarea referirii la interceptarea SRI în care e pomenit dialogul despre Ghiță Ciobanu, Sorin Vişenescu a declarat că a citit în ziare despre respectiva convorbirea telefonică atribuită lui. Comenatariul său a fost la acel moment: “Domnul Ciobanu nu mai avea nici o funcţie începând cu 2000. Nu văd ce puteri ar fi avut atunci şi cu ce să mă ajute el pe mine din acest punct de vedere. Este foarte posibil ca băiatul ăsta să mă fi sunat să-i fac nişte legături în zonă, dar pentru alte chestiuni”.

https://vis.occrp.org/Metro/view/87bb865dae07538d9d9d016866899f86“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei grafice de mai jos:

Firma SDV Tax Free SRL menționată în interceptarea SRI, deși nu era deținută oficial de Sorin Vișenescu, numeroase indicii duc spre el. Pe față în firmă apare numele lui Cristodor Teodor. Angajat al mamei lui Vișenescu, Cristodor Teodor e cel care a creditat-o cu 150.000 euro pe consiliera personală a premierului de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, Hermina Nicoleta Uță. Conform ultimei declarații de avere, semnată în iunie 2016, Uță este în prezent șefa cabinetului Președintelui Senatului.

Un al treilea context, posibil accidental, îl apropie pe Ghiță Ciobanu de Vișenescu. Olimpia Ciobanu, soția vameșului, s-a asociat în firma Acceso Servtel SRL cu Interactive Commtech Development SRL, societate parteneră a mamei lui Sorin Vișenescu. În Acceso Servtel SRL asociat a fost și deputatul Nicolae Bara, iar administrator pupilul lui Ghiță Ciobanu, Radu Adrian Pau.

Din vameș șef, fondator de club de fotbal finanțat de partenerul fiului ex-șefului SIE

Oltean aciuat în Banat, Ghiță Ciobanu, deși nu foarte notoriu la nivelul maselor, în anii 2000 devenise binecunoscut în lumea politică a Timișoarei, în special prin prisma funcției de fost șef al Direcției Regionale Vamale Timiș, pe care a ocupat-o între 1999 și 2001 și unde, conform surselor noastre, ajunsese să controleze cu mână forte ce se întâmplă în vamă, chiar și ulterior plecării sale din sistem, în 2002. Anterior acestei funcții, Ghiță Ciobanu acumulase 9 ani de experiență în diverse funcții în cadrul structurilor Vămii Timiș, pornind de la simplu lucrător vamal în 1990. O vamă de suflet pentru el a fost Moravița. Anii 1992-1995 au fost unii de ”școală” pentru mulți lucrători vamali, dat fiind că atunci s-a instituit primul embargou internațional împotriva Serbiei, care a făcut să explodeze la propriu traficul de motorină dinspre România și a îmbogățit peste noapte pe cei care au avut curajul să îl încalce.

În 1999, când s-a instituit cel de-al doilea embargou asupra exporturilor de produse petroliere către Serbia, Ghiță Ciobanu deținea controlul regionalei vamale Timiș. Conform informațiilor culese de subsemnatul în cursul documentării acestui subiect, oficial Statele Unite conveniseră cu Guvernul român să închidă ochii la micul trafic, ”ca debușeu” pentru controlul situației de la frontiere. Însă ca tranzitul de motorină să nu ia amploare, de la nivel central uneori se organizau controale mai stricte, anunțate în prealabil. În timpul unuia dintre aceste controale, s-a ajuns ca din cauza procedurilor mai scrupuloase de control, la unele puncte de frontieră cu Serbia să se creeze cozi de mașini ce depășeau 20 de kilometri. La același supracontrol derulat în plină febră a motorinei, surpriză. Într-un punct vamal din Timiș subordonat lui Ghiță Ciobanu, s-a constatat că ”bate vântul”, neexistând mai deloc mușterii dornici să treacă granița spre sârbi pentru ”câștig facil”. Acest fapt a fost la acel moment interpretat ca ”un control” foarte bun pe care Ghiță Ciobanu l-ar fi avut asupra persoanelor care tranzitau spre Serbia, acesta fiind bănuit că i-a anunțat pe cei ce se ocupau de micul trafic de motorină să ia o pauză. Un coleg care l-a cunoscut, a declarat că la un moment dat ajunsese ”prea puternic” pe funcția de conducere a Regionalei Vamale Timiș.

După încheierea carierei sale funcționărești, la doar 38 de ani Ghiță Ciobanu a plonjat în mediul privat, devenind cofondator și director executiv al echipei de forbal Poli AEK Timișoara, controlată și finanțată la acel moment de Argirom Internațional SA. Aceasta e firma controversatului afacerist Iosif Armaș, care și-a cunoscut maxima influență în Guvernarea Năstase, moment când a privatizat stațiunea Băile Herculane. Pentru combinațiile din jurul Hercules SA a și intrat în atenția DNA, fiind arestat de DIICOT în 2016.

Iosif Armaș a fost asociat în firma Miniaquarom SRL cu Codru Talpeș, fiul fostului șef al SIE, Ioan Talpeș (nașul lui George Maior, ex-șeful SRI). În Miniaquarom, Armaș a avut-o parteneră și pe soția amiralului Cico Dumitrescu, membru în 1990 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), secretar de stat în MAI și consilier al președintelui Ion Iliescu. Alături de Ghiță Ciobanu în structura Sportiva Fotbal Club Politehnica AEK se regăsea și numele unui greu al PSD de la momentul respectiv, Dan Ioan Șipoș, președinte al CJ Timiș în perioada 2000-2004. În perioada 2002-2004, Ghiță Ciobanu a împărțit funcția de președinte de club, cu cea de consilier personal al lui Șipoș.

În paralel cu funcția de director executiv al clubului de fotbal, prin una din firmele care ulterior au ajuns sub controlul său, a fost închiriat un etaj al Casei Tineretului din Timișoara, care a fost transformat în mini-hotelul Tristar Service, unde, conform surselor României Curate, erau cazați fotbaliștii.

Vameșul a devenit și editor alături de mahării PSD-iști de Timiș

În 2002, același an în care a renunțat la vamă, Ghiță Ciobanu s-a apucat și de editat ziare, înființând societatea care a publicat cotidianul ”Prima oră- Cotidian Bănățean”. A înființat firma Pro Press SRL Timișoara, alături de boșii din PSD de la acea vreme: Dan Poenaru, șeful PSD Timiș, Dan Ioan Șipoș, președintele CJ Timiș și controversatul Eugen Milutinovici, secretar general al PSD Timiș. În 2004, Ghiță Ciobanu a preluat părțile celorlalți, devenind unic patron al entității de presă, care a înregistrat o cifră de afaceri cumulată în intervalul 2002-2005 de 2,72 milioane lei și un număr de angajați ce a variat între 24 și 35. În 2005 și-a pus administrator la ziar pe unul din pupilii săi, Radu Adrian Pau, care, la fel ca și Sorin Grindeanu, celălalt tânăr luat sub aripa lui Ghiță Ciobanu în anii 2000, a intrat și el deputat în Parlamentul României. Din păcate acest lucru s-a întâmplat la un an după moartea patronului său, în 2016.

Una din firmele în care a intrat cuplul Ghiță-Grindeanu, duce spre un greu DIE 

Firma Tristar Service SRL a fost înființată în 1999 în Capitală de 3 bucureșteni anonimi: Florin Olteanu, Adrian Cosmin Voican și Cătălin Nicolae. La 8 zile după turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2004, Ghiță Ciobanu intră în firma Tristar Service SRL, avându-l ca partener pe Cătălin Nicolae. Acesta apare și în societatea Santo Internațional SRL, alt mare operator duty-free al României tranziției. În 1999, în cadrul Santo Internațional, Cătălin Nicolae a fost coasociatul Cameliei Lăscuț, nora lui Pavel Lăscuț, fost ofițer DIE pe relația Spania și sef, în a doua jumătate a anilor 90, al directiei de Supraveghere și Control din Autoritatea Națională a Vămilor (pe atunci Direcția Generală a Vămilor). Adică șeful lui Ghiță Ciobanu.

Același Cătălin Nicolae, partenerul lui Ghiță Ciobanu din Tristar Service, a fost asociat până în 2001 și administrator până în iulie 2002 în firma 2N Communications SRL. În august același an, în acționariatul firmei a intrat Pavel Lăscuț, superiorul pe linie ierarhică în ANV al lui Ghiță Ciobanu de la finalul anilor 90. Din 2002 însă, până spre finalul lui 2003, Cătălin Nicolae a intrat ca asociat în cadrul firmei Global Training Support SRL, alături de 2 Communications SRL a lui Pavel Lăscuț. (vezi schema grafică de mai jos)

https://vis.occrp.org/Metro/view/d1ad5340ebf5b5acf35df92eacc0d612“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei grafice de mai jos:

 

Arc peste ani, în 2013 pe Cătălin Nicolae, asociatul lui Ghiță Ciobanu din Tristar Service SRL, îl găsim ca administrator al dezvoltatorului imobiliar Bavaria Complex SRL, societate controlată la acel moment de George Cristian Toader și în acționariatul căreia a intrat în același an, Balkan Petroleum a lui Marian Iancu.Totodată Nicolae Cătălin a fost în intervalul 2007-2015 și administrator al Ara Software, societate controlată de același George Cristian Toader. Despre Toader, presa locală din Argeș, care a studiat licitațiiile câștigate de Ara Software, susținea în urmă cu două luni că ar fi fiul șefului Centrului de Pregătire a Spionajului – Centrul de Informații Externe – de la Brănești. În prezent în Ara Software coasociat este și Dan Ștefan Ciobanu, despre care același site local scria că ar fi fost cadru SRI.

Mama și fiul, imobile în Primăverii deținute de aceeași filieră

George Cristian Toader, patronul asociatului lui Ghiță Ciobanu, a investit și în firma Kriyuco Medical, alături de Cristian Sindie, cel care i-a vândut în 2001 mamei lui Adrian Năstase un apartament de lux la subpreț pe strada Jean Textier, în cartierul Primăverii. Sindie a fost asociat și cu Gheorghe Gheară, rudă cu Nicu Gheară. În Kriyuco Medical asociat a fost și luptătorul Iulian Mavlea, membru al grupării Rafo, asociat în trecut cu sora ex-deputatului PSD Gabriel Bivolaru. Pe numele lui Bivolaru a tranzitat terenul din Zambaccian al ex-premierului Adrian Năstase (vezi schema grafică de mai jos)

https://vis.occrp.org/Metro/view/cf4e4a6902b454d3e72dee95a5184ac2“>Dă click aici pentru rezoluția mărită a schemei grafice de mai jos:

Trăgând linie, vedem cum în intervalul 2003-2015 Sorin Grindeanu l-a avut alături în varii ipostaze (asociat, angajator, prieten, coleg de partid și coleg de bancă în Parlament), până la deces, pe acest Ghiță Ciobanu, om al legii trecut încă de când lucra la stat în barca afacerilor prospere din jurul vămilor. Același Ciobanu și-a găsit în sine resursele pentru a fi și șef al unui club de fotbal, controlat de Iosif Armaș, partenerul fiului ex-șefului SIE. Totodată, în paralel cu preocupările sportive și hotelărie, vameșul milionar a investit și în mass-media locală și a reușit să fie și grădinarul unei pepiniere politice care, dacă îl socotim și pe el la număr, a dat cel puțin trei deputați: ”Ciobanu, Grindeanu și Pau”. Și un premier, Sorin Grindeanu.

Rămâne doar paradoxul rețelei conexionale în care s-a integrat cu succes Ghiță Ciobanu, o rețea cu ramificații ce se afundă în episoade întunecoase ale tranziției, în lumea comerțului scutit de taxe al alcoolului și țigărilor.

Daniel Befu