EPISODUL VI. SOFT STORY: În primul mandat de deputat, premierul a comis și “imoralități” imobiliare, întocmai ca socrul său, Ilie Sârbu, în primul mandat de ministru al agriculturii în Guvernul Năstase

SERIAL. PÂNZA DE PĂIANJEN CARE A PRINS ÎN PLASA EI ROMÂNIA. EXCLUSIV INVESTIGAȚII CENZURATE.

sursa foto: epochtimes

Bani “moca” pentru Ponta, doar “cu buletinul”

Victor Ponta nu e la prima epopee imobiliară, practicând și în trecut o combinație “imorală” dar “legală”, care, dacă ar fi fost divulgată într-o țară nordică ca Norvegia sau Suedia ar fi terminat orice carieră politică. Nu și în România. Iată elementele:

Deoarece în mandatul 2004-2008, statutul deputaților şi senatorilor prevedea că parlamentarilor care nu au domiciliul în Bucureşti li se asigura cazare gratuită la un hotel din Capitală pe durata mandatului, fie, în cazul în care nu vroiau să beneficieze de cazare gratuită, li se acorda, pe noapte, pe baza de declarație pe proprie răspundere, 70% din tariful minim practicat de unitățile hoteliere, Victor Ponta, a încasat bani frumoși de la Parlament, folosind în interes personal, abuzând în mod imoral de o chichiță din lege. Astfel, Victor Ponta, bucureștean sadea, născut și crescut lângă Gara de Nord și care deținea un apartament pe “Calea 13 Septembrie”, adică pe aceeași stradă cu Parlamentul, profitând de faptul că este deputat PSD de Gorj, și-a prezentat “buletinul de Gorj” și a încasat lunar sume pentru chirie, sfidătoare pentru nivelul de trai de la acel moment al românilor de rând.

Conform datelor contabile ale Camerei Deputaților, premierul în funcție Victor Ponta, în intervalul decembrie 2004-septembrie 2005 și ianuarie 2006-octombrie 2006, profitând de “buletinul de provincie”, a solicitat și primit lunar între 1550 și 2387 lei lunar cu titlu de “ajutor de chirie”, din bani publici. În total Ponta a încasat suma de 44.082 LEI (aproximativ 10.000 euro). Defalcăm mai jos sumele “cerute” și “primite” de deputatul Ponta pentru decontarea chiriei:

Decembrie 2004: 2387 LEI (de 3,47 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din decembrie 2004, care era estimat de INSSE la   687,5 LEI)

Ianuarie 2005: 2278.5 LEI (de 3,15 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din ianuarie 2005, care era estimat de INSSE la   723 LEI)

Februarie 2005: 2058 LEI (de 3,05 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din februarie 2005, care era estimat de INSSE la   674 LEI)

Martie 2005: 2278.5 LEI (de 3,21 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din martie 2005, care era estimat de INSSE la   708 LEI)

Aprilie 2005: 2205 LEI (de 2,96 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din aprilie 2005, care era estimat de INSSE la   743 LEI)

Mai 2005: 2278,5 LEI (de 3,16 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din mai 2005, care era estimat de INSSE la   720 LEI)

Iunie 2005: 2205 LEI (de 3,05 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din iunie 2005, care era estimat de INSSE la   722 LEI)

Iulie 2005: 2294 LEI (de 3,14 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din iulie 2005, care era estimat de INSSE la   730 LEI)

August 2005: 2294 LEI (de 3,12 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din august 2005, care era estimat de INSSE la   734 LEI )

Septembrie 2005 1628 LEI (de 2,21 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din septembrie 2005, care era estimat de INSSE la   736 LEI)

Ianuarie 2006: 2387 LEI (de 2,88 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din ianuarie 2006, care era estimat de INSSE la   826 LEI)

Februarie 2006: 2156 LEI (de 2,81 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din februarie 2006, care era estimat de INSSE la   767 LEI)

Martie 2006: 2387 LEI (de 2,88 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din martie 2006, care era estimat de INSSE la   828 LEI)

Aprilie 2006: 2310 LEI(de 2,75 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din aprilie 2006, care era estimat de INSSE la   839 LEI)

Mai 2006: 2387 LEI (de 2,86 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din mai 2006, care era estimat de INSSE la   833 LEI )

Iunie 2006: 2310 LEI (de 2,76 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din iunie 2006, care era estimat de INSSE la   835 LEI)

Iulie 2006: 2387 LEI (de 2,83 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din iulie 2006, care era estimat de INSSE la   842 LEI )

August 2006: 2387 LEI (de 2,83 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din august 2006, care era estimat de INSSE la   841 LEI)

Septembrie 2006: 2310 LEI (de 2,68 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din septembrie 2006, care era estimat de INSSE la   860 LEI)

Octombrie 2006: 1155 LEI (de 1,33 ori mai mult decât câștigul salarial mediu net din octombrie 2006, care era estimat de INSSE la   866 LEI)

PARANTEZĂ (Mulțumiri domnului Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaților, care, după solicitări repetate și amenințări că fac publică lipsa sa de transparență, mi-a furnizat cu operativitate datele privindu-l pe Victor Viorel Ponta, comunicatorii săi rugându-mă prietenos, nu știu de ce, să fiu de acord să renunț la solicitarea de date despre ceilalți aleși ai neamului și sumele primite de aceștia).

Însumând sumele enumerate mai sus și raportându-le la câștigurile salariale medii nete estimate de INSSE pentru lunile când Victor Ponta a fost beneficiarul “ajutorului” pentru chirie, rezultă că în numai 20 de luni, “Prim-Ministrul României” a beneficiat de 57,13 câștiguri salariale medii nete (conform statisticilor INSSE), fără să facă nimic. Asta pe lângă “leafa” (n.r. remunerația) de deputat.

În fapt, prevederea legislativă de care Victor Ponta a profitat ca să facă acest giumbușluc financiar, avea menirea nobilă de a-i ajuta pe parlamentarii din provincie să aibă un acoperiș deasupra capului câtă vreme stau departe de casă și familie, luptând pentru binele cetățenilor care i-au ales să le reprezinte interesele în Parlament.

Fiind bucureștean get-beget și posesorul unui încăpător apartament pe râvnitul bulevard “Calea 13 Septembrie”, dacă ar fi respectat legea în “spiritul” ei, nu s-ar fi calificat pentru “banii de chirie” destinați parlamentarilor din provincie. Însă actualul premier a preferat să respecte “litera legii”, și cum nu avea buletin de București, ci de Gorj, a fost perfect eligibil pentru cei 10.000 euro primiți “moca” de la Parlament.

Cosmin Gușă, prieten al lui Victor Ponta, afirma în 2007, când s-au descoperit matrapazlâcurile cu banii de chirie ale parlamentarilor: “În primul rând înseamnă o mare nesimțire și apoi o chestie ilegală. Păi dacă eu am o proprietate imobiliară în București cum să mai încasez bani din suma forfetară să mai stau și într-o chirie? Sunt niște nesimțiți, dar s-ar putea să fie și niște penali. Am pregătit un proiect de lege prin care solicit ca decontarea chriilor să nu se mai facă decât către parlamentarii care nu dețin imobile în București”.

În 2007 a ieșit la lumină că 118 deputați şi 38 de senatori din totalul de 469 de parlamentari, completaseră declarații pe proprie răspundere prin care au solicitat respectivele “sume pentru chirie”, în valoare de 2.500 LEI lunar. Printre ei s-au numărat mai mulți politicieni care au recurs la același tertip ca “premierul în funcție”. Unul dintre ei este “vicepremierul în funcție”, Gabi Oprea, deținător la acel moment  al  mai multor vile în București și Ilfov, dar care nu s-a sfiit de acest lucru, solicitând să primească “bani de chirie”, fiind parlamentar “de provincie” și neavând buletin de Capitală. După izbucnirea în presă a scandalului, “generalul UNPR“ Gabi Oprea a simțit o mustrare interioară, așa că a hotărât să-i dea. Dar nu înapoi, ci  i-a donat Direcției de Protecția Copilului Ilfov, punctând la capitolul imagine.

L-am întrebat în scris pe premierul Victor Ponta: “Ați returnat banii primiți ca indemnizație de chirie?”, însă nu a răspuns. Prim-ministrul nu a răspuns nici la întrebarea pe care i-am adresat-o “face to face”, pe holul din fața plenului Parlamentului: “Cum comentați faptul că ați încasat bani pentru chirie de la Camera Deputaților, deși aveați apartament în București?”.

“România”, văzută ca o “fundație” pentru profitul politicienilor

Nici Ilie Sârbu nu e un “sfânt imobiliar”. În perioada în care Sârbu a șezut pe fotoliul de ministru al agriculturii în Cabinetul Năstase, acesta și-a achiziționat o vilă pe trei nivele și 160 mp de curte în centrul Capitalei, lângă Grădina Icoanei, pe strada Sfântul Spiridon nr . 10, cu 200.000 euro, deși valoarea ei de piață era de aproximativ 1 milion de euro (conform investigațiilor de presă din anul 2005, cum ar fi cele publicate de evz si hotnews).

Vila de protocol a făcut parte din portofoliul de “bijuterii imobiliare” ale RAAPPS., însă Sârbu a avut grijă să nu cumpere vila direct, ci PSD-ul a dat o Hotărâre de Guvern care dădea dreptul ONG-urilor care erau chiriași ai RAAPPS,  să cumpere imobilele unde își aveau sediul. După aprobarea H.G.-ului, un ONG cu nume simbolic: “Fundația România”, a achiziționat vila de la RAAPPS la preț de chilipir, iar a doua zi cetățeanul Ilie Sârbu a cumpărat vila de la “Fundația România”.  Astfel, Ilie Sârbu nu poate fi acuzat că a făcut afaceri cu statul, cum e cazul cetățeanului Traian Băsescu, care și-a cumpărat vila (tot) din buricul Capitalei, (tot) la preț de chilipir, direct de la Primăria Capitalei, pe care o conducea la acel moment.

Ulterior Ilie Sârbu și-a vândut vila cu 540.000 euro lui Sebastian Bodu, coleg în Parlamentul European cu Daciana Sârbu. Bodu mi-a declarat că tranzacția cu Ilie Sârbu nu denotă o “relație de apropiere” între cei doi, ci pur și simplu a fost auzit de o altă europarlamentară, Corina Crețu, întrebând în stânga și în dreapta dacă nu știe careva vreun imobil interbelic în centrul Bucureștiului și atunci a fost abordat de Daciana Sârbu, care i-a spus că știe ea pe cineva.

Românii nu trebuie să-l invidieze pe  socrul premierului, Ilie Sârbu, pentru flerul său imobiliar, care i-a permis să cumpere o vilă ultracentrală la preț de chilipir, deoarece, conform spuselor sale, experimentatul politician și-a cam luat țeapă cu vila de protocol a RAAPPS luată la 25% din valoarea de piață: “Eu nu am cumpărat de la RAPPS. Am luat- o cu 200.000 de euro de la o fundaţie. De acte s-a ocupat nevastă-mea. Casa era o mizerie. Ulterior cumpărării am aflat că, de fapt, fundaţia a făcut cu mine o adevărată afacere pentru că imobilul a fost luat de la stat cu 150 de mii de euro , iar mie mi-au vândut- o cu 200 de mii de euro!”. De fapt în poezia ei, casta politică a definit sublim ce reprezintă această țară pentru bunăstarea lor și a familiilor lor: “Fundația România”

text de Daniel Befu

BEFU’S SOFT QUESTION: Va demisiona premierul de stânga Victor Ponta, care “a trăit bine” în perioada guvernării DA, ca urmare a găinăriilor cu banii de chirie luați în mod imoral de la Parlament, bani aparținând contribuabililor români?

 CREDE-MĂ, MERITĂ SĂ CITEȘTI ȘI 

HARD STORY CENZURAT: Indiciile că prim ministrul Victor Ponta ascunde în declarația de avere un fals în declarații. La fel și Daciana Sârbu, soția premierului României. ANI s-a făcut că plouă

Afacerile familiei Ponta scot la iveală un “dans al pinguinului” transpartinic: mama și sora premierului Victor Ponta, partenerii lui Octavian Morariu, nepoata lui Emil Boc, Silvian Ionescu, contabila familiei Blejnar, Sulfina Barbu, cumnatul lui Victor Ponta, soacra Andreei Paul Vass, aghiotantul lui Dorin Cocoș și o domnișoară de încredere a lui Dinu Patriciu, asociată cu protectorul financiar al familiei Geoană

Cum presa centrală nu mă preia (ar fi și ciudat să facă asta, după ce chiar ei mi-au cenzurat timp de mai bine de un an aceste anchete jurnalistice și toate ușile la care am bătut mi s-au închis, pe rând…cu dovezi pe care le voi prezenta curând), singura șansă e ajutorul vostru, al comunității de prieteni de pe FACEBOOK care, după ce le citesc, le SHARE-uiesc mai departe.  

 

 

Poți să sprijini Investigații Cenzurate donând 5 euro:

Poți să sprijini Investigații Cenzurate donând 10 euro:

Poți să sprijini Investigații Cenzurate donând 50 euro:

Poți să sprijini Investigații Cenzurate donând 100 euro:

 Poți să sprijini Investigații Cenzurate donând cat poti:

 

10f